Credincioşii romano-catolici au celebrat Sfintele Paşti

Credincioşii romano-catolici au trăit bucuria Învierii Domnului cu o săptămână mai devreme decât cei ortodocși, celebrând, plini de emoție, cea mai importantă sărbătoare a întregii creștinătăți.

La Timișoara, întrucât Domul din Piața Unirii se află în restaurare, Vigilia Pascală a fost celebrată la Biserica Millennium, oficiată fiind de noul episcop, E.S. Iosif Csaba Pál, care a săvârșit mai întâi ceremonialul sfințirii Luminilor pe care preoții au împărțit-o, după datină, celor prezenți.

Liturghia de la Biserica Millenium a fost săvârșită în germană, maghiară, română, dar și în limba italiană, dat fiind faptul că o comunitate de italieni trăitori în urbea de pe Bega frecventează în mod obișnuit tocmai lăcașul de cult din Piața Romanilor.

Procesiunea de Înviere, desfășurată la miezul nopții, a oferit spectacolul feeric al sutelor de lumânări aprinse purtate de enoriași în alaiul care a înconjurat biserica. Aceasta din urmă a fost arhiplină și ieri, în prima zi de Paști, când romano-catolicii au ţinut să se afle, la vreme de sărbătoare şi de bucurie, în Casa Domnului.

„Celebrarea Vigiliei Pascale este una foarte frumoasă. Liturghiile oficiate în această noapte în toate bisericile lumii ne ajută să sărbătorim împreună Solemnitatea Învierii lui Cristos în așa fel, încât să înțelegem că, de fapt, este vorba despre viață, despre viața care a biruit moartea și despre viața noastră, deoarece cu toții vrem să trăim și ne dorim ca viața noastră să se poată numi cu adevărat viață. Vedem din lecturile alese din Sfânta Scriptură și din Evanghelie că viața trebuie trăită cu toată dăruirea, nu doar pe jumătate. Viața Mântuitorului Înviat dorește să pătrundă întreaga noastră viață, nu doar anumite părți ale ei.

Putem observa că învierea lui Cristos nu a adus bucurie pentru toată lumea. Nu trebuie să ne gândim neapărat la dușmanii lui Cristos.

Învierea nu a adus bucurie nici pentru acei oameni, care au rămas acasă, nepăsători și care nu voiau să-și pună viața în pericol pentru El. Acele persoane însă, care se duc dis-de-dimineață la mormânt, riscă să fie bătute, izgonite, ocărâte. Însă, cu toate acestea, femeile, mai apoi ucenicii își asumă acest risc.

Aceia care nu își asumă niciun risc, care privesc evenimentele de la o anumită distanță comodă și cu indiferență, cei care sunt fără credință sau nepăsători, nu au viață, nu au bucurie în suflet. Isus cel Înviat ne-a adus viața, dar această viață trebuie trăită, și nu privită de la distanță.

Trebuie să ne implicăm activ în viața Mântuitorului și în viața comunității Lui, chiar dacă prin aceasta ne expunem la risc. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vom trăi la periferia vieții, poate bogați sau faimoși, dar foarte probabil nefericiți. S-ar părea că aceia care nu își asumă nici un risc, rămânând la distanță, își salvează pielea; însă ei riscă, totuși, ceva extrem de important: viața reală. Ei nu pot trăi plinătatea acelei vieți adevărate.

Dragi frați și surori, în viața noastră de creștini nu este vorba doar de faptul că noi credem sau acceptăm un adevăr de credință, ca de pildă învierea lui Cristos. Aici este vorba de mult mai mult decât atât: nu este suficient să credem, trebuie să-L și primim pe Cristos în viața noastră.

Tocmai acest lucru îl dorește Cel Înviat: nu vrea să ne învețe din afară, ci vrea să trăiască în noi, în viața noastră, în celulele noastre, în moleculele noastre, în inima noastră, în sufletul nostru.

El vrea să ne formeze, să ne conducă și să ne învețe din interior, pentru ca astfel să avem o viață adevărată. El a înviat și vrea ca și noi, cu toții, să trăim în El și cu El o viață înnoită. Amin!”, a subliniat E.S. Iosif Csaba Pál, Episcop de Timişoara, în mesajul transmis anul acesta cu prilejul Solemnităţii Sfintelor Paşti.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns