Creștinii ortodocși se pregătesc pentru marele praznic al Învierii Domnului.
Aceasta este cea mai veche și mai însemnată sărbătoare a creştinătăţii, cea care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin jertfa lui Iisus Hristos.
Paştile s-au celebrat încă din epoca apostolică. Numele praznicului vine din ebraicul Pesah – trecere.
Pentru evrei, sărbătoarea marca trecerea poporului ales prin Marea Roşie, din robia Egiptului în pâmântul făgaduinţei, Canaan.
CITEȘTE ȘI: Nouă procedură de contestare a contravențiilor, inclusiv auto. Șoferii vor putea contesta mai ușor amenzile
Paştile creştinilor marchează, în primul rând, momentul Învierii Domnului. Sărbătoarea Paştilor este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului.
O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul “Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”.
În prezent, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştile după cel iulian.
În mod normal, slujba de Înviere începe în jurul orei 23, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului este proclamată în afara bisericii pentru că ea îi priveşte pe toţi oamenii – credincioşi sau necredincioşi.
La miezul nopţii, preotul iese din biserică având lumânarea aprinsă şi îi îndeamnă pe cei prezenţi: “Veniţi de luaţi Lumină!”. În multe locuri, Lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşti.
După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, dascăl şi cântăreţi înconjoară biserica de trei ori, cântând “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
Apoi, se intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 3 dimineaţa.
Credincioşii care au postit în toate cele şapte săptămâni se pot împărtăşi în Noaptea de Înviere.
După slujbă, există tradiţia ca preotul să dezlege bucatele pe care le aduc credincioşii la biserică – ouă vopsite, cozonac, pască sau friptură – şi să le sfinţească, astfel că prima masă “de dulce” se ia în biserică. Una dintre tradiţiile străvechi de Paşti o reprezintă ouăle vopsite.
Prezenţa în creştinism a ouălor roşii este una simbolică şi dă limpede mărturie despre vechimea acestei mari sărbători.
În multe dintre mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite şi coji de ouă şi se pare că acest aliment nu lipsea de la agapele ce se făceau în acele vremuri.
În antichitate, în special la egipteni, oul era un simbol al lumii şi al eternităţii, din moment ce forma lui era considerată a fi una perfectă şi fără început. Încă de la începuturi, creştinii au legat de ouăle roşii simbolismul învierii neamului omenesc prin Mântuitorul Iisus Hristos, dar şi pe cel al creării din nou a lumii, culoarea roşie însemnând sângele Domnului curs pe Cruce.
“Oul pascal“ reprezintă, pe de altă parte, simbolul văzut al învierii morţilor, a cărei garanţie este însăşi Învierea cea din morţi a Domnului.
Din tradiţia creştină mai ştim că Maria Magdalena s-ar fi înfăţişat împăratului Tiberiu cu un ou roşu şi i-ar fi spus: “Hristos a înviat!“. Există opinii potrivit cărora acest fapt ar fi generat introducerea ouălor roşii în cadrul Sărbătorii Paştilor.
Un alt obicei de Paşti este acela ca după slujbă credincioşii să meargă la cimitir, unde aprind lumânări pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomană celor sărmani. Duminică, spre prânz, se săvârșește slujba cunoscută ca “A doua Înviere”, la care se citesc în 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
La Catedrala Mitropolitană din Timișoara, slujba Învierii Domnului va începe sâmbătă la ora 24, iar programul din Duminica Paștilor se va deschide la ora 9,30 cu Sfânta Liturghie Arhierească și va continua la ora 17 cu A Doua Înviere a Domnului, urmată de concertul corului Catedralei.
