Unul dintre proiectele culturale finanțate în acest an de Primăria Timișoara a reușit ”performanța” să dea cu lături în legendara trupă Phoenix. Un adevărat brand al rockului românesc, ajuns la inimile multor generații de români ante- și post- ’89, a fost atacat în cadrul proiectului ”Arhiva de Sunet: Timișoara”, cu o adevărată mânie proletară, membrii trupei timișorene fiind numiți nici mai mult nici mai puțin decât ”boschetari”.
Motivul? Pur și simplu pentru că au fugit din ”raiul” Republica Socialistă România în 1977.
”Mijloacele de producție, în afară de chitări, tobe improvizate ș.a.m.d., erau rețelele astea pe care le punea UTC-ul la dispoziție: săli, amplificatoare, public, concerte. Toate astea erau asigurate de autorități, de Putere. Phoenix-ul, când au emigrat din România, unde erau zei și făceau spectacole pe stadioane cu zeci de mii de oameni, au ajuns niște boschetari în Germania occidentală”, se spune în textul respectiv, intitulat de autor ”O mică înțepătură marxistă la adresa glorificării nejustificate a rock-ului românesc de dinainte de 1989”.
Dincolo de faptul că pluralul de la chitară este chitare sau că ”Phoenix-ul, când au emigrat” schingiuiește limba română prin lipsa acordului în persoană și număr, ceea ce ar fi trebuit să știe Emanuel Copilaș, autorul analizei ”culturale” nu de alta, dar e lector universitar dacă vă vine a crede, nu se sfiește să mintă cu privire la fuga din țară a patru dintre componenții trupei, cum că s-ar fi produs pe fondul unor largi libertăți de exprimare.
Nicu Covaci, Josef Kappl, Erland Krauser și Ovidiu Lipan Țăndărică au fugit, în realitate, după cum au explicat pe larg, tocmai din cauza cenzurii tot mai agresive, într-un moment în care erau interziși la radio și televiziune și chiar li se anulaseră anumite concerte, nefiind aliniați ideologic la linia Partidului Comunist.
La textul Arhivei de Sunet despre UTC-ul prietenos cu rockerii, Josef Kappl, bassistul de la Phoenix, a făcut mici precizări: ”Dacă domnul Copilaș nu s-ar fi mulțumit cu rezultatele unei documentări superficiale, care i-au fost suficiente pentru a-i servi îndoctrinarea, ci ar fi scormonit mai adânc în arhive, afla și de un alt element pus de UTC la dispoziția trupelor pop și rock, care activau la casele de cultură, și anume METODISTUL.
Acest personaj sinistru nu era ceea ce trebuia să pară, un coach, ci era turnătorul care trebuia să dea rapoarte la «cei de sus» în legătură cu repertoriul, textele compozițiilor proprii, proveniența membrilor, conduita și consumul de alcool, ținuta vestimentară, tunsura etc.”.
”Arhiva de Sunet: Timișoara”, proiect al unei organizații numite Centrul Dialectic, s-a ales cu o finanțare de 73.500 de lei din partea Primăriei Timișoara în acest an, susținând că ”dezleagă misterele sociopolitice infiltrate în muzica românească” dar iată, pe alocuri înfierează proletar cel mai mare nume al pop-culturii românești, Phoenix.
Și asta nu prea departe de momentul în care Timișoara își va comemora cei aproape 100 de martiri lichidați cu muniție de război în Decembrie 1989 tocmai de comuniștii generoși cu libertățile cetățenești, așa cum îi consideră și azi extremiștii de stânga.
Ferească Dumnezeu!
Pentru muzica lor, pentru apreciere, este nevoie de creier!
Emanuel asta o fi din echipa de votanți a lui Latcau. Mai mult ca sigur, are până în 30 de ani și își dă cu părerea despre ce a fost în Timișoara înainte de 89. E la modă acum printre neomarxiști să înfiereze cu mânie leninist proletară tot ce a fost înaintea USR. Emanuel postulează in stilul finanțatorilor, în cazul de față, Mritz și Latcau, protagoniștii mandatului #Nimic la primăria Timișoara.
„Idealul viermilor este să le mănânce aripile celor care pot să zboare.”
Aculin Levitzki Alchimistul
De Rothschild
Sunt bătuți în cap ? Au fugit fiindcă nu aveau voie la libera exprimare, iar în cântecele lor spuneau lucruri adevărate care celor din comunism nu le dădea dreptul de a se exprima.
Behăială de dragul zgomotului, această încercare de denigrare a celor care au încântat, încântă și vor mai încânta henerații. PHOENIX rămâne PHOENIX!
Daca judecam drept eu îi reprosez lui Covaci ca i-a amagit si au plecat exact cand erau la apogeu crezand ca dincolo o sa fie raiul pe pamant.
Fara ei cultura noastra a pierdut mult, iar acum se vede ca tot aici sunt apreciati.
Baniciu a fost lasat intentionat si totusi s-a descurcat mai bine ca toti cei plecati.