Cîțu a fost închis două zile în SUA pentru conducere sub influența alcoolului

Cîțu nu va face parte din viitorul Guvern: PSD și USR m-au dat jos

Premierul Florin Cîțu a recunoscut miercuri că a fost închis în Statele Unite într-un caz de conducere sub influența alcoolului, în anul 2000. El a stat două zile la închisoare.

„Da, acum 20 de ani. Este vorba de conducere sub influența alcoolului. Am plătit amenda respectivă, o amendă foarte mare. Este contravenție. Am făcut o greșeală acum 20 de ani. Este interesant că în patru tururi de scrutin cu PSD nu a apărut această informație, apare acum în competiția internă din PNL”, a spus el.

El a precizat că el a condus masina, precizând că a plătit foarte scump, fiind nevoit să-și vândă si mașina.

„Nu este un eveniment cu care mă mândresc”, a spus el.

CITEŞTE ŞI: Lockdown în Grecia: Orașul Heraklion din Creta intră în carantină nocturnă

Întrebat dacă i-a informat pe președintele Klaus Iohannis și pe șeful PNL, Ludovic Orban, când a fost numit ministru despre această situație, Cîțu a răspuns zâmbind: „Este o contravenție. Am plătit și în România amenzi de circulație”.

Informația privind faptul că premierul Florin Cîțu a făcut două zile de închisoare în SUA pentru conducere sub influența alcoolului a fost publicată inițial de portalul Flux24.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Cîțu a fost închis două zile în SUA pentru conducere sub influența alcoolului

  1. Mai frate, premierul penal, directorul de la Colterm, penal, primarul-fara studii, ascunde diplomele pe care nu le are, prefectul-avocatul interlopului bagat la zdup, presedintele-9 case din meditatii !!
    Iesiti la vot, dragi romani.
    Ati facut…….praf !

  2. Mult stimate Redactor,
    Citez pe consateanul meu din NERAU, Dr. Coriolan Baran, politician, Ministru, Prefect, Primarul Timisoarei, avocatl Regal, …dintr-o carte (se gaseste integral pe internet):
    “CORIOLAN BĂRAN ȘI ORIZONTUL VIEȚII SALE
    de Eugeniu Criste, Raul Ionuț Rus , pag 9-11.
    „În urmă cu mai bine de șapte decenii, Nicolae Iorga spunea:
    ,,Istoria, care se putea crede că este o materie pe lângă celelalte, se învederează din ce în ce mai mult că este o necesitate. Da, cunoștința ei este o necesitate pentru conștiința umană, pentru chibzuirea împrejurărilor, pentru tragerea concluziilor și pentru îndemnuri și pentru mângâieri”.
    Cu atât mai mult astăzi, când suntem supuși unor tentative de răsturnare a sistemului nostru de valori, avem datoria poate mai mult decât înainte, să cunoaștem și să
    conservăm propriul trecut, deoarece istoria în ansamblul ei, – acea mare
    carte de învățătură’’ cum o numea Nicolae Bălcescu – trebuie să se afle la
    baza oricărei activități umane. Rațiunea tipăririi memoriilor omului politic
    bănățean Coriolan Băran vine în prelungirea acestui gen de reflecții, dorind
    să smulgem din colbul uitării importantele evenimente la care a luat parte
    autorul: sfârșitul și destrămarea Imperiului austro-ungar, realizarea Marii
    Uniri, viața politică desfășurată în cadrele României întregite. Povestind
    momentele vieții,
    Coriolan Băran a recurs la prezentarea și analiza
    evenimentelor la care participat, precum și la descrierea prietenilor și a
    personalităților pe care le-a cunoscut pe parcursul existenței sale.
    Transpunerea gândurilor sale începe cu locul și anii copilăriei.
    Coriolan Băran e cuprins până în structurile intime ale ființei lui de
    convingerea că e fiul spațiului bănățean, a cărui capitală și simbol este
    moderna Timișoară. În acest mediu este format copilul învățătorilor Sofia și
    Petru Băran din Nerău. La începutul secolului al XX-lea, Coriolan Băran
    pășește pe porțile școlii germane din Nerău, începând astfel studiul metodic
    al acestei limbi. Trece apoi de la școala germană la cea română în Nerău,
    pleacă la gimnaziul din Makó unde studiază în limba maghiară, iar de aici
    își continuă studiile la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, instituție care în
    istoria învățământului românesc ocupa unul din cele mai prestigioase locuri,
    alături de „Sfântul Sava” și „Gheorghe Lazăr” din București.
    Liceul din Brașov a fost o puternică instituție modelatoare de elite
    transilvănene românești. Corpul profesoral avea o concepție pedagogică
    bine conturată, rațională și temeinic argumentată privind funcția educativă a
    școlii. Profilul acestei instituții școlare performante sub raport educativ a
    fost prezentat într-un articol publicat de Vasile Goldiș în ,,Anuarul” din
     și intitulat ,,Școala cea bună”. După cum se știe, Vasile Goldiș a predat
    latina și istoria la acest așezământ. În viziunea pedagogică a fostului dascăl
    o școală bună „nu este aceea care dă învățătură multă, ci mai vârtos aceea
    care zidește caractere, răspândește morală și plantează ideal”. Vasile Goldiș
    acorda prioritate funcției educative a școlii, considerând că un obiectiv al
    școlii era formarea caracterului. Fostul profesor de latină atribuia
    caracterului omului un rol prioritar în activitatea individului și a societății.
    El împărtășea convingerea că în evoluția socială „caracterele oferă condițiile
    de siguranță ale oricărei societăți omenești. Istoria e mărturie că neamurile
    pier de pe urma slăbirii caracterului lor, nu prin aceea a inteligenței lor. Vasile
    Goldiș, pensionat și stabilit la Arad după 1901, nu considera însă numai
    caracterul ca factor de mărire sau decădere a popoarelor. El stăruia și asupra
    altor doi factori de consolidare a vieții sociale și naționale. Aceștia erau
    moralitatea, trăsătură care întărește solidaritatea și asigură libertatea
    indivizilor, dar și idealul, atât al individului, cât și al popoarelor. Așa dar o
    școală bună, puternică și eficientă va fi aceea care contribuie la formarea
    caracterului, întărirea moralității și înălțarea idealurilor. Referindu-se la
    activitatea instituției din Brașov, Vasile Goldiș precizează în articolul său că
    școala în care a predat „avea trei brațe: caracterul, morala și idealul. Aceste
    valori sunt cele trei permanențe ale înălțării generațiilor”. Acestea se pare că
    au fost coordonatele pe care a fost format intelectual și afectiv Coriolan
    Băran în anii studiilor liceale. În consecință, în anii ce vor urma studiilor
    medii, Băran se va remarca ca o persoană corectă, demnă, responsabilă
    pentru actele sale, iubitoare de muncă și de efort creator, care va manifesta
    afecțiune și trăire profundă față de interesele și valorile naționale.
    Educația elevilor de la Liceul din Brașov a avut un caracter modern
    prin existența, în spațiul școlii, a unui cinematograf școlar, prin organizarea
    unor excursii de studii efectuate în Grecia, Italia, pe Dunăre de la Budapesta
    la Mare, prin cunoașterea centrelor reprezentative ale lumii antice și
    medievale: Constantinopol, Atena, Roma, Neapole, Veneția, Florența.
    Excursia desfășurată în anul 1906 a durat 24 zile, majoritatea dintre ele
    petrecute în Fiume, Abbazia, Ancona, Roma, Neapole. Cea din 1910 a fost
    în Grecia, cea din 1911, din nou în Italia, cea din 1912, în România, având
    ca scop cunoașterea Dunării de la Belgrad până la Marea Neagră. Chiar în
    1914 a fost organizată o excursie în Italia până la Brindisi, de acolo pe
    Marea Mediterană, până la Atena, apoi Constantinopol, Constanța,
    București, cu revenire acasă la Brașov. În școală s-a asigurat îndrumarea și
    îndrumarea elevilor cu preocupări literare. Activitățile de analiză a creațiilor
    literare ale elevilor erau patronate de Societatea literară „Ion Popazu”. Cei
    interesați erau antrenați în acțiuni de autoorganizare a activităților școlare și
    a timpului liber. Elevii participau la luarea deciziilor privind organizarea
    excursiilor, a școlii de dans și a întrecerilor sportive.
    Majoritatea absolvenților școlii brașovene vor forma, de altfel, elita
    intelectuală și creatoare a Transilvaniei. Să ne amintim că Octavian Goga,
    Ioan Lupaș, Onisifor Ghibu, Sextil Pușcariu, Ioan Goia, Aron Cotruș, Gh.
    Bogdan-Duică, Gh. Popa Lisseanu și alții, au fost elevi ai Liceului din
    Brașov. Referindu-ne la clasa lui Coriolan Băran, seria din 1913-1914 a avut
    56 de absolvenți.
    Găsim printre colegii de clasă ai memorialistului pe
    Lucian Blaga, Nicolae Colan, D. D. Roșca, Andrei Oțetea, toți afirmați ca
    mari personalități ai României interbelice. Mulți din această promoție au
    devenit cunoscuți profesori care au contribuit la organizarea judicioasă a
    școlilor din diferite centre transilvănene, s-au afirmat ca medici de elită,
    avocați, ingineri, economiști, preoți și funcționari de mare probitate
    profesională.“ inchei citatul.
    Politicienii de azi ( si Premierul Citu…) din Romania si intreaga Europa, ar putea sa-si ieie un exemplu:”caracterul, morala si idealul”.
    O sarbatoare frumoasa!
    Din Germania, un baraganist, svab banatean din NERAU.
    Cu stima
    Herbert Filip
    ing. mecanic,
    Politecnica Timisoara,
    Facultatea de Mecanica, Promotia 1980

Lasă un răspuns