Cîțu a fost închis două zile în SUA pentru conducere sub influența alcoolului

Cîțu nu va face parte din viitorul Guvern: PSD și USR m-au dat jos

Premierul Florin Cîțu a recunoscut miercuri că a fost închis în Statele Unite într-un caz de conducere sub influența alcoolului, în anul 2000. El a stat două zile la închisoare.

„Da, acum 20 de ani. Este vorba de conducere sub influența alcoolului. Am plătit amenda respectivă, o amendă foarte mare. Este contravenție. Am făcut o greșeală acum 20 de ani. Este interesant că în patru tururi de scrutin cu PSD nu a apărut această informație, apare acum în competiția internă din PNL”, a spus el.

El a precizat că el a condus masina, precizând că a plătit foarte scump, fiind nevoit să-și vândă si mașina.

„Nu este un eveniment cu care mă mândresc”, a spus el.

CITEŞTE ŞI: Lockdown în Grecia: Orașul Heraklion din Creta intră în carantină nocturnă

Întrebat dacă i-a informat pe președintele Klaus Iohannis și pe șeful PNL, Ludovic Orban, când a fost numit ministru despre această situație, Cîțu a răspuns zâmbind: „Este o contravenție. Am plătit și în România amenzi de circulație”.

Informația privind faptul că premierul Florin Cîțu a făcut două zile de închisoare în SUA pentru conducere sub influența alcoolului a fost publicată inițial de portalul Flux24.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

2 Comments
Herbert Filip 15 august 2021
Mult stimate Redactor, Citez pe consateanul meu din NERAU, Dr. Coriolan Baran, politician, Ministru, Prefect, Primarul Timisoarei, avocatl Regal, ...dintr-o carte (se gaseste integral pe internet): “CORIOLAN BĂRAN ȘI ORIZONTUL VIEȚII SALE de Eugeniu Criste, Raul Ionuț Rus , pag 9-11. „În urmă cu mai bine de șapte decenii, Nicolae Iorga spunea: ,,Istoria, care se putea crede că este o materie pe lângă celelalte, se învederează din ce în ce mai mult că este o necesitate. Da, cunoștința ei este o necesitate pentru conștiința umană, pentru chibzuirea împrejurărilor, pentru tragerea concluziilor și pentru îndemnuri și pentru mângâieri”. Cu atât mai mult astăzi, când suntem supuși unor tentative de răsturnare a sistemului nostru de valori, avem datoria poate mai mult decât înainte, să cunoaștem și să conservăm propriul trecut, deoarece istoria în ansamblul ei, – acea mare carte de învățătură’’ cum o numea Nicolae Bălcescu – trebuie să se afle la baza oricărei activități umane. Rațiunea tipăririi memoriilor omului politic bănățean Coriolan Băran vine în prelungirea acestui gen de reflecții, dorind să smulgem din colbul uitării importantele evenimente la care a luat parte autorul: sfârșitul și destrămarea Imperiului austro-ungar, realizarea Marii Uniri, viața politică desfășurată în cadrele României întregite. Povestind momentele vieții, Coriolan Băran a recurs la prezentarea și analiza evenimentelor la care participat, precum și la descrierea prietenilor și a personalităților pe care le-a cunoscut pe parcursul existenței sale. Transpunerea gândurilor sale începe cu locul și anii copilăriei. Coriolan Băran e cuprins până în structurile intime ale ființei lui de convingerea că e fiul spațiului bănățean, a cărui capitală și simbol este moderna Timișoară. În acest mediu este format copilul învățătorilor Sofia și Petru Băran din Nerău. La începutul secolului al XX-lea, Coriolan Băran pășește pe porțile școlii germane din Nerău, începând astfel studiul metodic al acestei limbi. Trece apoi de la școala germană la cea română în Nerău, pleacă la gimnaziul din Makó unde studiază în limba maghiară, iar de aici își continuă studiile la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, instituție care în istoria învățământului românesc ocupa unul din cele mai prestigioase locuri, alături de „Sfântul Sava” și „Gheorghe Lazăr” din București. Liceul din Brașov a fost o puternică instituție modelatoare de elite transilvănene românești. Corpul profesoral avea o concepție pedagogică bine conturată, rațională și temeinic argumentată privind funcția educativă a școlii. Profilul acestei instituții școlare performante sub raport educativ a fost prezentat într-un articol publicat de Vasile Goldiș în ,,Anuarul” din și intitulat ,,Școala cea bună”. După cum se știe, Vasile Goldiș a predat latina și istoria la acest așezământ. În viziunea pedagogică a fostului dascăl o școală bună „nu este aceea care dă învățătură multă, ci mai vârtos aceea care zidește caractere, răspândește morală și plantează ideal”. Vasile Goldiș acorda prioritate funcției educative a școlii, considerând că un obiectiv al școlii era formarea caracterului. Fostul profesor de latină atribuia caracterului omului un rol prioritar în activitatea individului și a societății. El împărtășea convingerea că în evoluția socială „caracterele oferă condițiile de siguranță ale oricărei societăți omenești. Istoria e mărturie că neamurile pier de pe urma slăbirii caracterului lor, nu prin aceea a inteligenței lor. Vasile Goldiș, pensionat și stabilit la Arad după 1901, nu considera însă numai caracterul ca factor de mărire sau decădere a popoarelor. El stăruia și asupra altor doi factori de consolidare a vieții sociale și naționale. Aceștia erau moralitatea, trăsătură care întărește solidaritatea și asigură libertatea indivizilor, dar și idealul, atât al individului, cât și al popoarelor. Așa dar o școală bună, puternică și eficientă va fi aceea care contribuie la formarea caracterului, întărirea moralității și înălțarea idealurilor. Referindu-se la activitatea instituției din Brașov, Vasile Goldiș precizează în articolul său că școala în care a predat „avea trei brațe: caracterul, morala și idealul. Aceste valori sunt cele trei permanențe ale înălțării generațiilor”. Acestea se pare că au fost coordonatele pe care a fost format intelectual și afectiv Coriolan Băran în anii studiilor liceale. În consecință, în anii ce vor urma studiilor medii, Băran se va remarca ca o persoană corectă, demnă, responsabilă pentru actele sale, iubitoare de muncă și de efort creator, care va manifesta afecțiune și trăire profundă față de interesele și valorile naționale. Educația elevilor de la Liceul din Brașov a avut un caracter modern prin existența, în spațiul școlii, a unui cinematograf școlar, prin organizarea unor excursii de studii efectuate în Grecia, Italia, pe Dunăre de la Budapesta la Mare, prin cunoașterea centrelor reprezentative ale lumii antice și medievale: Constantinopol, Atena, Roma, Neapole, Veneția, Florența. Excursia desfășurată în anul 1906 a durat 24 zile, majoritatea dintre ele petrecute în Fiume, Abbazia, Ancona, Roma, Neapole. Cea din 1910 a fost în Grecia, cea din 1911, din nou în Italia, cea din 1912, în România, având ca scop cunoașterea Dunării de la Belgrad până la Marea Neagră. Chiar în 1914 a fost organizată o excursie în Italia până la Brindisi, de acolo pe Marea Mediterană, până la Atena, apoi Constantinopol, Constanța, București, cu revenire acasă la Brașov. În școală s-a asigurat îndrumarea și îndrumarea elevilor cu preocupări literare. Activitățile de analiză a creațiilor literare ale elevilor erau patronate de Societatea literară „Ion Popazu”. Cei interesați erau antrenați în acțiuni de autoorganizare a activităților școlare și a timpului liber. Elevii participau la luarea deciziilor privind organizarea excursiilor, a școlii de dans și a întrecerilor sportive. Majoritatea absolvenților școlii brașovene vor forma, de altfel, elita intelectuală și creatoare a Transilvaniei. Să ne amintim că Octavian Goga, Ioan Lupaș, Onisifor Ghibu, Sextil Pușcariu, Ioan Goia, Aron Cotruș, Gh. Bogdan-Duică, Gh. Popa Lisseanu și alții, au fost elevi ai Liceului din Brașov. Referindu-ne la clasa lui Coriolan Băran, seria din 1913-1914 a avut 56 de absolvenți. Găsim printre colegii de clasă ai memorialistului pe Lucian Blaga, Nicolae Colan, D. D. Roșca, Andrei Oțetea, toți afirmați ca mari personalități ai României interbelice. Mulți din această promoție au devenit cunoscuți profesori care au contribuit la organizarea judicioasă a școlilor din diferite centre transilvănene, s-au afirmat ca medici de elită, avocați, ingineri, economiști, preoți și funcționari de mare probitate profesională.“ inchei citatul. Politicienii de azi ( si Premierul Citu...) din Romania si intreaga Europa, ar putea sa-si ieie un exemplu:"caracterul, morala si idealul". O sarbatoare frumoasa! Din Germania, un baraganist, svab banatean din NERAU. Cu stima Herbert Filip ing. mecanic, Politecnica Timisoara, Facultatea de Mecanica, Promotia 1980
Marius 11 august 2021
Mai frate, premierul penal, directorul de la Colterm, penal, primarul-fara studii, ascunde diplomele pe care nu le are, prefectul-avocatul interlopului bagat la zdup, presedintele-9 case din meditatii !! Iesiti la vot, dragi romani. Ati facut.......praf !