Premierul Florin Cîțu a recunoscut miercuri că a fost închis în Statele Unite într-un caz de conducere sub influența alcoolului, în anul 2000. El a stat două zile la închisoare.
„Da, acum 20 de ani. Este vorba de conducere sub influența alcoolului. Am plătit amenda respectivă, o amendă foarte mare. Este contravenție. Am făcut o greșeală acum 20 de ani. Este interesant că în patru tururi de scrutin cu PSD nu a apărut această informație, apare acum în competiția internă din PNL”, a spus el.
El a precizat că el a condus masina, precizând că a plătit foarte scump, fiind nevoit să-și vândă si mașina.
„Nu este un eveniment cu care mă mândresc”, a spus el.
CITEŞTE ŞI: Lockdown în Grecia: Orașul Heraklion din Creta intră în carantină nocturnă
Întrebat dacă i-a informat pe președintele Klaus Iohannis și pe șeful PNL, Ludovic Orban, când a fost numit ministru despre această situație, Cîțu a răspuns zâmbind: „Este o contravenție. Am plătit și în România amenzi de circulație”.
Informația privind faptul că premierul Florin Cîțu a făcut două zile de închisoare în SUA pentru conducere sub influența alcoolului a fost publicată inițial de portalul Flux24.
Mai frate, premierul penal, directorul de la Colterm, penal, primarul-fara studii, ascunde diplomele pe care nu le are, prefectul-avocatul interlopului bagat la zdup, presedintele-9 case din meditatii !!
Iesiti la vot, dragi romani.
Ati facut…….praf !
Mult stimate Redactor,
Citez pe consateanul meu din NERAU, Dr. Coriolan Baran, politician, Ministru, Prefect, Primarul Timisoarei, avocatl Regal, …dintr-o carte (se gaseste integral pe internet):
“CORIOLAN BĂRAN ȘI ORIZONTUL VIEȚII SALE
de Eugeniu Criste, Raul Ionuț Rus , pag 9-11.
„În urmă cu mai bine de șapte decenii, Nicolae Iorga spunea:
,,Istoria, care se putea crede că este o materie pe lângă celelalte, se învederează din ce în ce mai mult că este o necesitate. Da, cunoștința ei este o necesitate pentru conștiința umană, pentru chibzuirea împrejurărilor, pentru tragerea concluziilor și pentru îndemnuri și pentru mângâieri”.
Cu atât mai mult astăzi, când suntem supuși unor tentative de răsturnare a sistemului nostru de valori, avem datoria poate mai mult decât înainte, să cunoaștem și să
conservăm propriul trecut, deoarece istoria în ansamblul ei, – acea mare
carte de învățătură’’ cum o numea Nicolae Bălcescu – trebuie să se afle la
baza oricărei activități umane. Rațiunea tipăririi memoriilor omului politic
bănățean Coriolan Băran vine în prelungirea acestui gen de reflecții, dorind
să smulgem din colbul uitării importantele evenimente la care a luat parte
autorul: sfârșitul și destrămarea Imperiului austro-ungar, realizarea Marii
Uniri, viața politică desfășurată în cadrele României întregite. Povestind
momentele vieții,
Coriolan Băran a recurs la prezentarea și analiza
evenimentelor la care participat, precum și la descrierea prietenilor și a
personalităților pe care le-a cunoscut pe parcursul existenței sale.
Transpunerea gândurilor sale începe cu locul și anii copilăriei.
Coriolan Băran e cuprins până în structurile intime ale ființei lui de
convingerea că e fiul spațiului bănățean, a cărui capitală și simbol este
moderna Timișoară. În acest mediu este format copilul învățătorilor Sofia și
Petru Băran din Nerău. La începutul secolului al XX-lea, Coriolan Băran
pășește pe porțile școlii germane din Nerău, începând astfel studiul metodic
al acestei limbi. Trece apoi de la școala germană la cea română în Nerău,
pleacă la gimnaziul din Makó unde studiază în limba maghiară, iar de aici
își continuă studiile la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, instituție care în
istoria învățământului românesc ocupa unul din cele mai prestigioase locuri,
alături de „Sfântul Sava” și „Gheorghe Lazăr” din București.
Liceul din Brașov a fost o puternică instituție modelatoare de elite
transilvănene românești. Corpul profesoral avea o concepție pedagogică
bine conturată, rațională și temeinic argumentată privind funcția educativă a
școlii. Profilul acestei instituții școlare performante sub raport educativ a
fost prezentat într-un articol publicat de Vasile Goldiș în ,,Anuarul” din
și intitulat ,,Școala cea bună”. După cum se știe, Vasile Goldiș a predat
latina și istoria la acest așezământ. În viziunea pedagogică a fostului dascăl
o școală bună „nu este aceea care dă învățătură multă, ci mai vârtos aceea
care zidește caractere, răspândește morală și plantează ideal”. Vasile Goldiș
acorda prioritate funcției educative a școlii, considerând că un obiectiv al
școlii era formarea caracterului. Fostul profesor de latină atribuia
caracterului omului un rol prioritar în activitatea individului și a societății.
El împărtășea convingerea că în evoluția socială „caracterele oferă condițiile
de siguranță ale oricărei societăți omenești. Istoria e mărturie că neamurile
pier de pe urma slăbirii caracterului lor, nu prin aceea a inteligenței lor. Vasile
Goldiș, pensionat și stabilit la Arad după 1901, nu considera însă numai
caracterul ca factor de mărire sau decădere a popoarelor. El stăruia și asupra
altor doi factori de consolidare a vieții sociale și naționale. Aceștia erau
moralitatea, trăsătură care întărește solidaritatea și asigură libertatea
indivizilor, dar și idealul, atât al individului, cât și al popoarelor. Așa dar o
școală bună, puternică și eficientă va fi aceea care contribuie la formarea
caracterului, întărirea moralității și înălțarea idealurilor. Referindu-se la
activitatea instituției din Brașov, Vasile Goldiș precizează în articolul său că
școala în care a predat „avea trei brațe: caracterul, morala și idealul. Aceste
valori sunt cele trei permanențe ale înălțării generațiilor”. Acestea se pare că
au fost coordonatele pe care a fost format intelectual și afectiv Coriolan
Băran în anii studiilor liceale. În consecință, în anii ce vor urma studiilor
medii, Băran se va remarca ca o persoană corectă, demnă, responsabilă
pentru actele sale, iubitoare de muncă și de efort creator, care va manifesta
afecțiune și trăire profundă față de interesele și valorile naționale.
Educația elevilor de la Liceul din Brașov a avut un caracter modern
prin existența, în spațiul școlii, a unui cinematograf școlar, prin organizarea
unor excursii de studii efectuate în Grecia, Italia, pe Dunăre de la Budapesta
la Mare, prin cunoașterea centrelor reprezentative ale lumii antice și
medievale: Constantinopol, Atena, Roma, Neapole, Veneția, Florența.
Excursia desfășurată în anul 1906 a durat 24 zile, majoritatea dintre ele
petrecute în Fiume, Abbazia, Ancona, Roma, Neapole. Cea din 1910 a fost
în Grecia, cea din 1911, din nou în Italia, cea din 1912, în România, având
ca scop cunoașterea Dunării de la Belgrad până la Marea Neagră. Chiar în
1914 a fost organizată o excursie în Italia până la Brindisi, de acolo pe
Marea Mediterană, până la Atena, apoi Constantinopol, Constanța,
București, cu revenire acasă la Brașov. În școală s-a asigurat îndrumarea și
îndrumarea elevilor cu preocupări literare. Activitățile de analiză a creațiilor
literare ale elevilor erau patronate de Societatea literară „Ion Popazu”. Cei
interesați erau antrenați în acțiuni de autoorganizare a activităților școlare și
a timpului liber. Elevii participau la luarea deciziilor privind organizarea
excursiilor, a școlii de dans și a întrecerilor sportive.
Majoritatea absolvenților școlii brașovene vor forma, de altfel, elita
intelectuală și creatoare a Transilvaniei. Să ne amintim că Octavian Goga,
Ioan Lupaș, Onisifor Ghibu, Sextil Pușcariu, Ioan Goia, Aron Cotruș, Gh.
Bogdan-Duică, Gh. Popa Lisseanu și alții, au fost elevi ai Liceului din
Brașov. Referindu-ne la clasa lui Coriolan Băran, seria din 1913-1914 a avut
56 de absolvenți.
Găsim printre colegii de clasă ai memorialistului pe
Lucian Blaga, Nicolae Colan, D. D. Roșca, Andrei Oțetea, toți afirmați ca
mari personalități ai României interbelice. Mulți din această promoție au
devenit cunoscuți profesori care au contribuit la organizarea judicioasă a
școlilor din diferite centre transilvănene, s-au afirmat ca medici de elită,
avocați, ingineri, economiști, preoți și funcționari de mare probitate
profesională.“ inchei citatul.
Politicienii de azi ( si Premierul Citu…) din Romania si intreaga Europa, ar putea sa-si ieie un exemplu:”caracterul, morala si idealul”.
O sarbatoare frumoasa!
Din Germania, un baraganist, svab banatean din NERAU.
Cu stima
Herbert Filip
ing. mecanic,
Politecnica Timisoara,
Facultatea de Mecanica, Promotia 1980