Cine câștigă și cine pierde după revoluția fiscală

Revoluția fiscală a fost legiferată și se află la orizont, urmând să devină realitate de la 1 ianuarie 2018. Din toate analizele și comentariile răzbește aceeași întrebare: cine pierde și cine câștigă din ea? În privința celor care nu pierd și nu câștigă nu pare să existe dubii doar din partea celor care au legiferat aceste schimbări.

Astfel, promotorii lor susțin că firmele nu sunt afectate de introducerea, în salariul brut al angajaților, a contribuțiilor sociale ce le reveneau ca angajatori și nici salariații.

Cert este însă că statul este singurul câștigător din această mutare, el putându-și petici, prin aceasta, bugetele de la anul. Analiza făcută de specialiști arată că pachetul de modificări fiscale are mai mulți pierzători decât câștigători, mai ales că, pe drumul de la guvern la Monitorul Oficial, modificarea legislativă s-a schimbat, cel puțin în privința persoanelor fizice autorizate care, chiar dacă realizează și venituri din salarii, nu mai sunt scutite de plata CASS, calculată la salariul minim pe economie.

Citeşte şi: Bărbat din Uivar, reţinut pentru proxenetism. Ce a făcut împreună cu o tânără de 25 de ani

În perioada următoare, până la finele anului, vor trebui modificate milioane de contracte de muncă și aceste modificări vor trebuie să fie înregistrate în Registrul Unic de Evidență a Salariaților din România (REVISAL). Menținerea actualului salariu net rămâne la mâna angajatorilor. De aici și riscul ca unele dintre lefurile nete să scadă.

Prin trecerea contribuțiilor în sarcina angajaților, cei cu salarii cuprinse între minimul actual pe economie și 1.900 lei, dacă primul nu va fi modificat vor primi mai puțini bani. De pierdut au și firmele care nu plăteau impozit pe profit pentru că înregistrau pierderi, iar din ianuarie vor plăti un procent (sau trei) din cifra de afaceri dacă aceasta este sub un milion de euro (acest prag a fost mărit de la 500.000 de euro).

În schimb, vor fi avantajate firmele de consultanță, care vor trece și ele pe impozit micro. Vor fi afectate indirect și ONG-urile, care nu vor mai avea parte de veniturile din sponsorizări, bursele, dar și investițiile, prin eliminarea scutirilor pentru profitul reinvestit și a deducerilor cu amortizarea. De asemenea, diminuarea cotei de contribuţie la Pilonul II de pensii de la 5,1 la sută, cât este în prezent, la 3,75 la sută este considerată „o naţionalizare parţială a fondurilor de la pensiile administrate privat”.

Printre pierzătorii importanți de venituri trebuie incluse bugetele locale, din cauza reducerii cotei de impozitare a veniturilor, de la 16 la 10 la sută. Există, însă, asigurări politice că aceste diminuări vor fi compensate, fără să se indice deocamdată sursele.

Tot în categoria celor care pierd prin mutarea contribuțiilor la angajați sunt enumerați salariații din activitatea de creare de programe pentru calculator (există și în cazul lor declarații că guvernul va găsi soluții), persoanele cu handicap grav sau accentuat și cele angajate pe o perioadă mai mică de 12 luni în activități sezoniere din domenii de activitate precum: unități de cazare turistică, restaurante, catering, baruri.

Tot pierzători sunt și angajații firmelor aflate în insolvență, cărora nu li se pot majora salariile brute. Trebuie avute în vedere, de asemenea, și costurile birocrației, deloc de neglijat, care îi vor afecta pe toți angajatorii…

Imagine de arhivă


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare