Castelul Huniade rămâne singur și trist…

Castelul Huniade este un monument istoric important și cea mai veche clădire din Timișoara, construit între anii 1308–1315 de Carol Robert de Anjou și reconstruit după cutremurul din 1443 de către Ioan de Hunedoara.
Castelul medieval a fost distrus în timpul asediului Timișoarei din 1849 și refăcut în forma actuală în 1856.

În ciuda numeroaselor modificări, castelul și-a păstrat organizarea în jurul unei curți patrulatere, poziția turnului-donjon și Sala Cavalerilor, detalii care se regăsesc și la Castelul Corvineștilor de la Hunedoara.

CITEȘTE ȘI: O fermă bănăţeană de familie se ia la trântă cu marile companii agricole străine

Fațada principală a fost refăcută într-un stil romantic. Ferestrele, terminate în arc în plin centru dar cu decorație neogotică deasupra, au luat locul orificiilor pentru piesele de artilerie, iar fațada a fost realizată în cărămidă aparentă.
Primul etaj, construit pe înălțimea a două caturi normale, conține două săli boltite în stil neogotic, una cu trei nave iar cealaltă cu două, construite din cărămidă și susținute de un șir de coloane masive.

Clădirea se termină în plan vertical printr-un etaj-mansardă iar din punct de vedere al plasticii exterioare, în partea superioară a fațadei se află un coronament crenelat. Turnul castelului este de formă rectangulară, de mică înălțime, cu ferestre mici și decorat cu creneluri la extremitatea superioară astfel încât acoperișul nu este vizibil. Intrarea principală a fost modificată și este flancată de doi pilaștri masivi ce au în partea superioară câte o colecție de arme specifice Evului Mediu care contribuie la aspectul gotic al castelului.

CITEȘTE ȘI: Ne pregătim de Festivalul Vinului, la Timişoara

Din păcate, începând din anul 2006, Castelul Huniade, care găzduia câteva secții importante ale Muzeului Național al Banatului, nu mai poate fi vizitat. Clădirea a fost timp de mai bine de zece ani în șantier, pentru lucrări de reparații și consolidări, care au constituit și obiectul unui proces. În luna iunie 2016, în Sala Cavalerilor a plouat ca afară, degradând și mai mult o parte a castelului. Abia în luna iunie a acestui an autoritățile județene, care răspund de Castelul Huniade, au reușit să semneze recepția pentru lucrările de consolidare a laturii de nord-vest.

La momentul respectiv, președintele Consiliului Județean Timiș, Călin Dobra, își punea speranța într-o finanțare prin Institutul Național al Patrimoniului sau prin proiectele de patrimoniu cultural de la guvern.

Varianta de a deschide în anul 2021, parțial, Castelul Huniade, părea fezabilă. La sfârșitul lunii septembrie, plenul CJT a aprobat un proiect de hotărâre referitor la un protocol de colaborare între Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, pentru asigurarea finanțării imobilului monument istoric Castelul Huniade prin Programul Național de Restaurare.

„În urma discuțiilor pe care le-am avut cu ministrul culturii, domnul Breaz, și cu directorul Institutului Național de Patrimoniu, am luat decizia de a demara acest proiect de consolidare, restaurare și punere în funcțiune a Castelului Huniade prin Programul Național de Restaurare. Punem toată documentația din punct de vedere al proprietății la dispoziția institutului național și acesta va scoate la licitație documentația, studiul de fezabilitate sau DALIul pentru acest proiect, după care le va preda consiliului județean, noi urmând să identificăm surse de finanțare pentru realizarea investiției propriuzise. Mai mult, Institutul Național al Patrimoniului, ținând cont că acolo sunt specialiști în ceea ce înseamnă restaurarea în mod special a clădirilor de patrimoniu clasa A, așa cum este Castelul Huniade, cea mai importantă din punct de vedere al județului Timiș, îi vom avea parteneri și pe mai departe în monitorizarea realizării investiției”, a declarat atunci Călin Dobra, președintele Consiliului Județean Timiș.

Cel târziu anul viitor, vor fi elaborate documentația și conceptul restaurării și punerii în funcțiune a Castelului Huniade, puse la dispoziție de către Institutul Național al Patrimoniului. CJT se va ocupa mai departe de proiectare și execuție, ceea ce înseamnă că nu sunt șanse ca anul în care Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii să ne prindă cu Castelul Huniade funcțional.

Oricum, cu toate consolidările efectuate și recepțiile semnate, frumosul monument nu arată deloc bine și pare mai degrabă abandonat. Intrarea principală și sala care se întrezărește printr-o fereastră cu geamul spart arată dezolant, la fel ca zidurile cârpăcite.  Situația este atât de tristă și durează de atâta vreme încât nici măcar nu te mai poți înfuria. Eventual… resemna.