Capitalele Culturale 2023, în cifre: orășelul maghiar Veszprém a depășit Timișoara la toate capitolele

Capitalele Culturale 2023, în cifre: orășelul maghiar Veszprém a depășit Timișoara la toate capitolele

Ne place sau nu, cifrele reale bat prezentările frumos ambalate politic. Cel puțin în cazul programului Capitală Culturală Europeană 2023, micul oraș Veszprem din Ungaria a avut mai mulți vizitatori și mai multe eveniment consistente decât Timișoara.

Și, cel mai important, au impulsionat serviciile de transport dar mai ales proiectele de infrastructură socială, 71 la număr la Veszprem, în timp ce la Timișoara ne putem lăuda cel mult cu Cinema Timiș, care însă e un proiect de reabilitare ce trebuia făcut indiferent dacă orașul ar fi fost Capitală Culturală Europeană sau nu.

Asocierea comunităților, rețetă de succes

Astfel, Veszprem este un orășel de talia Lugojului, cu o populație de aproximativ 60 de mii de persoane. Cu toate acestea, a reușit performanța de a avea peste 1,66 milioane de vizitatori în 2023.

Cu ce a fost diferit de Timișoara? Caracterul unitar al atribuirii finanțărilor, un buget consistent dar și cheltuit inteligent și cu eficiență dar și promovare. Cea mai importantă însă, a fost strategia micului oraș de pe malul lacului Balaton, prin care evenimentul în ansamblu a fost conceput ca unul extins, prin angrenarea fără egoism local a localităților și comunităților din întreaga zonă, cu potențial turistic dar și cultural.

Programul Veszprém-Balaton 2023 Capitală Culturală Europeană a implicat, timp de un an, 116 municipalități, peste 3.500 de evenimente culturale din 24 de genuri diferite.

Succesul programului este demonstrat de faptul că peste 1.660.000 de vizitatori au venit în centrul orașului Veszprém în cursul anului. 80% dintre acțiunile organizate au fost cu acces gratuit. În perioada extrasezonului, numărul de vizitatori și de înnoptări a crescut semnificativ, îndeplinind cu succes un alt obiectiv cheie stabilit de organizatorii Capitalei Culturale.

Programul a avut un impact pozitiv asupra turismului, înregistrându-se o creștere cu 17% a numărului de vizitatori internaționali la Veszprém față de anul 2022. 38% dintre vizitatori au apelat la transportul public pentru a participa la evenimentele din Veszprém, printr-o strategie comună a Căilor Ferate Ungare (MÁV) și a companiei naționale de autocare de distanțe lungi VOLÁN. Un bilet dus-întors cu reducere, cu un preț nominal de 2023 HUF, era disponibil din orice parte a țării, precum și un bilet regional de 24 de ore pentru o zi regională ECoC. Serviciile au fost completate de o serie de programe culturale spectaculoase pe trenuri.

Un alt obiectiv atins a fost livrarea a 71 de proiecte de infrastructură culturală, dintre care 52 în Veszprém și restul în regiune, asigurând continuitatea pe termen lung a vieții culturale a orașului și a regiunii. Un exemplu de viziune pe termen lung este programul Pajta (Hambar), menit să ajute comunitățile locale să aibă acces la o selecție mai mare și o calitate mai înaltă a culturii, și KultHáló (programul CultNet).

”Încă din anii precedenți, obiectivul programului Veszprém-Balaton 2023 Capitală Culturală Europeană a fost transformarea zonei, cu Veszprém ca centru, într-o regiune creativ-culturală, nu numai în Ungaria, ci și la nivel european. Procesele puse în mișcare de program, cum ar fi cooperarea între municipalitățile din regiune, extinderea ofertei culturale, precum și construirea și consolidarea comunităților locale, nu au fost doar obiectivele Anului European, ci au pus bazele unei dezvoltări pe termen mult mai lung a vieții regiunii.

CITEȘTE ȘI: ITM Timiş, controale şi amenzi la saloanele de înfrumuseţare

În 2024 și mai departe, regiunea își va continua eforturile de a transforma Veszprém, Bakony și Lacul Balaton într-o destinație turistică în care există nenumărate oportunități culturale nu numai pentru vizitatori, ci și pentru localnici, printr-o gamă largă de atracții, de la sport la reclamă. arte, muzică și gastronomie”, au anunțat cei care au conceput programul Veszprem CEaC 2023.

Timișoara, măsurători în ceață și raportări după ureche

Prin comparație, Timișoara are și legături spre autostradă și aeroport internațional. Orașul are o populație rezidentă de aproximativ 250 de mii de oameni, iar zona metropiltană, cuprinde 27 de localități și are o populație de 468.162 de locuitori.

În februarie 2023, la deschiderea oficială a programului Timișoara CEaC 2023, primarul Timișoarei anunța că programul cultural costă 44 de milioane de euro. Trei instituții finanțatoare – Primăria, Ministerul Culturii, Consiliul Județean Timiș, urmau să asigure 40 de milioane de euro, iar 4 milioane de euro de la sponsori.

Tot la nivel declarativ, peste 150 de milioane de euro erau destinate pentru infrastructură, în obiective culturale deja în derulare, declara primarul Timișoarei, Dominic Fritz, în februarie 2023.

Pe parte de infrastructură nu s-a realizat aproape nimic. Centrul Cultural Mărășești, mult-anunțatul centru multifuncțional MultipleXity, Turnul de Apă – care era pe altă finanțare, dar era anunțat tot pentru 2023, dar și câteva cinematografe, din care a fost inaugurat doar unul – Cinema Timiș. Proiectul de reabilitare al cinematografelor este însă unul început de administrația trecută.

Cert este că în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii culturale, eșecurile s-au ținut lanț: celebrul Turn de Apă nu a fost renovat și introdus în circuitul turistico-cultural, la fel ca și mult lăduatul proiect MultipleXity 2021, Centrul de Artă, Tehnologie și Experiment, anunțat drept cea mai mare investiție asumată de Primăria Timișoara prin dosarul de candidatură Timișoara Capitală Culturală European, cu un cost de 12 milioane de euro. MultipleXity rămâne un vis frumos și o promisiune neonorată.

Și în privința numărului de vizitatori lucrurile sunt încă neclare, la fel ca și alocarea și cheltuirea fondurilor. Cifrele oficiale se lasă încă așteptate, banii alocați și cheltuiți, iar statisticile sunt contradictorii.

La ceremonia de închidere a Anului Cultural 2023, organizatorii au declarat că numărul vizitatorilor a fost în jur de 1,3 milioane de persoane.

Cifra e discutabilă, pentru că nu s-a cuantificat științific, ci doar în baza unor aproximări a numărului de vizitatori sau spectatori la evenimente unde rpin controlul accesului persoanele pot fi numărate.

Pe de altă parte, Institutul Național de Statistică calculează în funcție de numărul de cazări de minim o noapte, nefiind incluse toate unitățile de cazare, astfel că INS susține că în perioada ianuarie – septembrie 2023, județul Timiș a avut doar 257.762 de turiști. Adevărul e, cel mai probabil, undeva la mijloc.

Și, spre deosebire de situația de la Veszprem, la Timișoara există destule părți interesate ca nici împărțirea banilor și modul de cheltuire și nici numărul real de vizitatori să nu iasă prea curând la iveală.

Cert este că din punct de vedere al infrastructurii și al impactului pe termen lung, toată tevatura Timișoara CEaC 2023 nu a prea lăsat nimic în urmă, decât promisiuni și proiecte începute dar neterminate și fără impact sau plan concret pentru anii ce vor veni.

Disputele sunt încă aprinse, finanțatorii din Primăria Timișoara tratând anumiți operatori culturali “mai egali decât alții”. Sunt așteptate cu interes rapoartele privind finanțările, impactul cultural, numărul de vizitatori per eveniment, impactul social și mai ales obiectivele rămase la nivel de promisiune și neonorate.

Ca o concluzie, privind interesele, impactul și finanțările, cel mai bine a exprimat-o Simona Neumann, fost director executiv al Asociației Timișoara 2021 / 2023 – Capitală Europeană a Culturii, care a spus că nu se poate compara finanțarea de 4 milioane de euro a celor aproape 10 ani de pregătire a Anului Timișoara 2023 CEaC, cu cele 40 de milioane de euro, alocate pentru toate evenimentele și investițiile de pe parcursul unui singur an, adică 2023.