Cu IT-iști care se numără printre cei mai buni din lume, cu un sistem informatic care a costat câteva zeci de milioane de euro, cu o propagandă constantă privind reducerea birocrației, România se află, în continuare, în topul țărilor cu cele mai stufoase proceduri.
Instituțiile statului le cer contribuabililor tone de acte, în original și xeroxate, deși în multe cazuri acestea pot fi verificate de funcționari cu un simplu click pe tastatura calculatorului. În asemenea condiții, nu e de mirare că și instituțiile private au început să solicite documente suplimentare clienților lor, unele dintre ele chiar inutile.
Cele mai multe astfel de situații le întâlnim la băncile care-și desfășoară activitatea pe teritoriul României. Una dintre ele se referă la procuri. Deși acestea sunt autentificate în fața unui notar, care consemnează în conținutul lor valabilitatea înscrisurilor pe o anumită durată de timp (de pildă, cinci ani) până la îndeplinirea scopului pentru care au fost întocmite, unele bănci le solicită în plus mandanților (persoanele împuternicite) un alt act care să… confirme procura.
Juriștii acestor bănci argumentează că în situația în care au trecut mai mult de trei luni de la redactarea procurii, au nevoie de un certificat Infonot, eliberat tot de un notar, din care să rezulte că documentul nu a fost revocat între timp.
În realitate, revocarea unei procuri se poate face oricând, chiar și în ziua semnării ei, motiv pentru care solicitarea acestui certificat este oricum inutilă atât timp cât băncile nu au acces la sistemul național de date prin care se pot verifica anumite înscrisuri întocmite de notari.
Foto: www.bnpjura.ro
