Bătrânii satelor timişene vor să se conecteze cu lumea prin fibră optică

crivobara

Introducerea internetului în localitățile izolate i-ar aduce mai aproape pe nepoți

Oamenii spun că se poate trăi fără mijloace de transport, doctor, școală, biserică, rețea de apă, canalizare sau magazine, dacă legătura prin mijloace moderne de comunicație este asigurată

În secolul al XXI-lea, pentru o parte dintre timișeni legătura cu lumea se poate realiza doar prin… fibră optică. Lipsiți de orice mijloc de trasnsport – tren sau autobuz -, serviciu medical sau religios, magazine și apă curentă, bătrânii unor sate sunt nevoiți să cheltuie din puținul venit lunar pentru lucruri de strictă necesitate: pâine, un drum la doctor sau chiar o cană de apă.

Ioan Toader: ”Înainte era frumos, că erau nemți. Doar în Ghizela, erau în jur de 450-460 de persoane, aproape toți de etnie germană, oameni harnici și gospodari.”
Ioan Toader: ”Înainte era frumos, că erau nemți. Doar în Ghizela, erau în jur de 450-460 de persoane, aproape toți de etnie germană, oameni harnici și gospodari.”

Dacă în multe sate timișene, oamenii se plâng de lipsa canalizării, a rețelei de apă sau a drumurilor neasfaltate, există și bătrâni pentru care toate aceste neajunsuri nu reprezintă mare lucru. Unii și-au creat cu mâinile lor un minim de condiții: foraj, fosă septică sau antenă parabolică. Le lipsește doar fibra optică, lucru imperios necesar pentru ca să nu rămână rupți de lume, iar nepoții să le deschidă ușa mult mai des.

Și cei mai vârstnici vor internet

Pentru cel mai vârstnic timișean din satul Hisiaș (ce aparține de comuna Ghizela), doar pietrele recente împrăștiate pe stradă au schimbat ceva din monotonia edilitară a ultimilor ani. În rest, de două decenii, lucrurile nu au evoluat în localitatea în care clopotele erau trase cândva la două biserici.

Maria Muntean trăiește de la un weekend la altul cu ce îi aduc copiii
Maria Muntean trăiește de la un weekend la altul cu ce îi aduc copiii

”Nu s-a făcut nici un drum în sat. Nu avem tren și nici autobuz. Ca să pleci undeva trebuie să te rogi de vecinii cu mașină și să plătești drumul că nu te duce nimeni pe degeaba. Ca să luăm apă mergem la arteză cu găleata. Fântânile sunt necurățate. Femeile spală și acum hainele cu mâna, iar nepoții îmi spun că la oraș și vasele se curăță la mașină.

Doctor nu avem decât la Ghizela, o dată pe săptămână, iar salvarea nu se bagă la noi pe stradă din cauza drumului prost. Nu avem magazin. Pentru pâine trebuie să mergem în capul satului să așteptăm în drum să vină o mașină de la Coșteiu Mare. Acolo o cumpărăm… în praf de la șofer. În rest, trebuie să plătim la vecini să ne cumpere alimente de la oraș.

Ioan Eracovici: ”Au pus stâlpi și cablu, dar n-au venit să ne întrebe dacă vrem internet. Nu știm cu cine să vorbim pentru contract”
Ioan Eracovici: ”Au pus stâlpi și cablu, dar n-au venit să ne întrebe dacă vrem internet. Nu știm cu cine să vorbim pentru contract”

WC-ul e în curte și ne spălăm la lighean. Timp de trei zile n-am avut curent și am stat la lampa de petrol. Pe stradă e doar un bec. Nici birt nu avem să ne înecăm amarul. Să știți că înainte satul a fost frumos”, spune Ioan Eracovici, la cei 93 de ani ai săi, decanul de vârstă din Hisiaș, pe care localnicii îl numesc ”Taica”. Toate aceste lipsuri pot fi trecute cu vederea, dacă nepoții i-ar fi mai des prin preajmă. ”Au pus stâlpi și cablu, dar n-au venit să ne întrebe dacă vrem internet. Nu știm cu cine să vorbim pentru contract. Nepoții ar veni mai des dacă ar putea folosi calculatorul”, mărturisește Ioan Eracovici.

Nici un birt în toată comuna

Cu ani în urmă, întreaga comună Ghizela era înfloritoare. ”Aveam magazine, bufet, frizerie, cizmărie, ceasornicărie, fierărie, brutărie și chiar două măcelării.

Înainte era frumos, că erau nemți. Doar în Ghizela, erau în jur de 450-460 de persoane, aproape toți de etnie germană, oameni harnici și gospodari. Acum și înmormântările catolice se fac cu preot ortodox”, spune Ioan Toader, secretarul primăriei Ghizela, comună de care aparțin satele Hisiaș, Paniova și Șanovița. Potrivit acestuia, în prezent, apă potabilă de la rețea este doar în Ghizela și Șanovița, iar asta doar de vreo zece ani încoace. ”În centrul de comună, a fost introdusă apa în 2007 printr-un proiect european. Avem cișmele stradale, iar unii au tras apă și în curte sau în casă. Nu toți au baie că pentru asta îți trebuie bani.

”Vai și-amar”, în satul cu două biserici
”Vai și-amar”, în satul cu două biserici

Canalizare este doar la Șanovița, însă lumea nu-i branșată. La Paniova s-a efectuat un foraj de apă în urmă cu câțiva ani. Acum vrem să montăm și conductele printr-un proiect finanțat prin PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală). Asfalt avem doar pe strada principală în Ghizela, iar la Șanovița, de la șosea la biserică. Bani au fost și sunt de la bugetul local, dar nu s-a vrut. S-au făcut altele. Acum intră în execuție drumul comunal până în Hisiaș și strada principală până la ieșire din sat. Mai sunt necesare niște avize și se va da drumul la lucrare. Licitația s-a făcut deja. În Paniova s-au asfaltat trei străduțe laterale”, explică Ioan Toader.

În rest, în trei sate vine medicul de familie o dată pe săptămână, iar pentru animale există un veterinar în Ghizela. Stomatolog nu e în toată comuna, iar la Hisiaș nu e nici un magazin. ”Avem fibră optică și ilumiat public stradal în toate satele. Doar birt nu evem în nici una dintre cele patru localități”, mărturisește Ioan Toader.

Fără doctori și cu preot o dată pe lună

Localnicii din Crivobara, sat ce aparține de comuna Secaș, nu mai apelează la doctori de mult timp. Medicul de familie vine o dată pe săptămână în centrul de comună, însă drumul e lung și pare greu de parcurs la o anumită vârstă, mai ales că foarte puțini bătrâni au carnet de conducere și autoturism, pentru că de autobuz și tren nici nu poate fi vorba la cât de puțini locuitori există și la cât sunt de în vârstă. Aerul curat este leacul tuturor problemelor de sănătate, spun sătenii.

Vată, spirt și un medic o dată pe săptămână la cabinetul din Secaș
Vată, spirt și un medic o dată pe săptămână la cabinetul din Secaș

De altfel, la cabinetul medical din Secaș, în dulapul de medicamente se găsește doar vată și spirt. Strictul necesar! ”N-am luat injecții de 40 de ani. Nici nu am nevoie. Ies la aer, lucrez în grădină și mă simt bine. Am 80 de ani și nici nu-i simt. Înainte, când eram tânără, erau 120 de case în sat. Au mai rămas vreo 50.

În sat, mai locuim doar noi, bătrânii, școală nu mai e de când a terminat fata mea clasa a patra, adică acum mai bine de 50 de ani. La biserică, se ține slujbă doar în ultima duminică din lună și mai vine părintele la câte o înmormântare”, spune Maria Muntean din Crivobara.

Fără magazin și rețea de apă

Maria Muntean este un caz fericit, are copii și aceștia o vizitează. ”Dacă n-ar fi ei nu știu cum m-aș descurca. Nu avem magazin. Pentru pâine apelez la o vecină să îmi cumpere din Secaș. În rest, fata îmi aduce totul de la Timișoara, chiar și înghețată. Vine în fiecare sfârșit de săptămână. Pentru cei singuri e foarte greu, trebuie să plătescă pentru tot. Unii nici nu au trasă apa și trebuie să meargă la artezică”, spune femeia.

Cei care și-au făcut foraj au ”arteziană” proprie
Cei care și-au făcut foraj au ”arteziană” proprie

Pentru ca să vină copiii în vizită, a făcut și sacrificii: foraj pentru apă, fosă septică și, ca atare, e baie în casă, antenă parabolică, un minim de condiții pentru ca tinerii să se reîntoarcă pentru câteva zile pe drumul prost către satul natal. Dacă primăria ar reuși să introducă măcar fibra optică, atunci chiar că nu le-ar lipsi nimic.

Mii de euro pentru legătura la internet

”Ca să tragem fibra optică de la Paniova la Secaș – în centrul de comună – ne-a costat în jur de 22 – 23.000 de euro. E vorba de o distanță de 5,5 kilometri.

Am reușit astfel să avem internet la școală și la primărie. Facem demersuri ca să racordăm și populația, dar totul depinde de costuri. Din Secaș – sat cu 150 de locuitori – 56 de familii ar dori să aibă internet. La Crivobara, care se află la o distanță de patru kilometri de centrul de comună, e mai greu să ducem fibra optică”, spune primarul din Secaș, Simion Pop.

Simion Pop, primarul comunei Secaş
Simion Pop, primarul comunei Secaş

Aleșii locali ar dori să aducă în sate și televiziunea prin cablu, dar și telefonia. ”Majoritatea oamenilor au antene satelit. La Crivobara nu avem telefonie fixă, iar mobilele nu prea au semnal. Sunt 40 de persoane în tot satul”, conchide Simion Pop.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

2 thoughts on “Bătrânii satelor timişene vor să se conecteze cu lumea prin fibră optică

  1. La Sanovita nu este canalizare. Nu este statie de epurare, iar nu pe toate strazile sunt „canalizate”. Mai intai documentativa bine. Traim in secolul XXI iar imbecili astia de primari nu sunt in stare sa canalizeze zona.
    Tinerii pleaca? Normal ca pleaca. Nimeni nu le ofera perspective.
    Sunt multi ciobani in zona. De ce nu se face din nou o macelarie cu produse din carne de miel. Din oi se poate face pastrama si vanduta. Asa se creaza locuri de munca.
    Face-ti ceva pentru turism. Zona este frumoasa. Acolo lipseste o mica pensiune. Paniova este un sat frumos, o mica pensiune, o trasuara cu cai si plimbati turisit.
    Avem Bega. Cand in sfarsit se face navigabila? Pentru multi ar fi frumos sa faca naveta pe Bega.
    Nu este un autobus care sa lege satele de Timisoara sau Lugoj.
    Sa strici peste 20’000 de euro pentru Internet, este o porcarie.
    Mai intai apa, canalizare, curent, transport in comun, scoli, asfalt.
    Astea trebuie sa fie prioritatile primarilor astia de doi bani.
    Romania are asa de multe de dat, dar in primarii sunt votati numai hoti incapabil care isi bat joc de oameni.
    In acea zona lipseste un dispensar, lipsete o cofetarie, lipseste un loc de agrement pentru copii.
    Nimic nu se face, sa ramana tinerii in sate.
    Iar tampati de primari se plang ca nu au bani. Sa faca proiecte.
    De ce sunt sate in Romania care functioneaza? Pentru ca primarii si oamenii se implica, dar fara primari oameni nu au curaj. Asta este educatia.
    Un apel la primari: potential este, asa ca punetiva pe treaba. Pentru asta primiti salar.

Lasă un răspuns