Bănăţenii cu greutate, așteptați la casting. Un expert american coordonează la Timișoara un proiect pentru o nouă metodă de slăbit

Bănăţenii cu surplus de kilograme, dar și români din alte colțuri ale țării sunt așteptați la casting de către specialiștii în nutriție și boli metabolice din orașul de pe Bega pentru a participa la un studiu despre care se susține că este unic în lume la această oră și care are drept scop identificarea alimentelor dietetice cu scopuri medicale, adică a suplimentelor, potrivite fiecăruia – pe baza analizelor genetice – pentru a slăbi.

Departajarea doritorilor se va face pe baza unor criterii stricte – neacceptându-se persoane cu boli asociate și micuți cu vârste mai mici de șapte ani -, urmând ca în program să fie selectați 400 de adulți și 200 de copii obezi sau supraponderali.

”Dacă indicele de masă corporală – rezultat prin împărțirea greutății la pătratul înălțimii – este mai mare de 30, vorbim de obezitate. Spre exemplu, o femeie cu înălțimea de 1,68 de metri, dacă are greutatea de 90 de kilograme, suferă de obezitate. Același diagnostic îl primește și un copil cu înălțimea de 1,30 metri și greutatea de peste 55 de kilograme”, a precizat dr. Nicoleta Andreescu, responsabilă cu testarea genetică în cadrul proiectului NutriGen – ”Utilizarea modelelor nutrigenomice pentru personalizarea tratamentelor dietetice în obezitate”-, finanțat cu peste 8,7 milioane de lei și derulat de Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” Timișoara.

Pe mâinile unui specialist de talie mondială

Un expert din Statele Unite ale Americii, de origine română – specialist în cadrul a două companii private americane care produc alimente dietetice cu scopuri medicale speciale din Carolina de Nord -, Mihai Niculescu, a lansat, vineri, proiectul de cercetare NutriGen, hotărât ca peste trei ani, când studiile vor fi finalizate, să obțină brevetarea unor suplimente nutritive și producerea acestora în România.

”În urma analizelor vom selecta pacienții care prezintă potențial de a răspunde bine la un amestec de nutrienți. Fiecare are nevoi nutriționale diferite. În cadrul cercetărilor, subiecții vor primi tratament medicamentos, iar cei la care nu se obțin rezultate bune vor fi ajutați prin adiția de nutrienți. Până în acest moment am lucrat la zeci de proiecte similare. Se știe că există variații genetice care fac ca unii să mănânce mai mult și să nu se îngrașe, iar alții să crească în greutate. S-au identificat 70 de gene legate de obezitate. Vom căuta un răspuns pentru a putea da sfaturi individualizate fiecărei persoane”, a precizat Mihai Niculescu.

În necunoștință de cauză

Studiile se întind pe o perioadă de trei ani, iar în această lună începe recrutarea pacienților. Înscrierile se fac la Clinica de Pediatrie Bega (prof. dr. Puiu Iulian Velea), la Spitalul de Copii ”Louis Țurcanu” (prof. dr. Maria Puiu) și la Clinica de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a Spitalului Județean Timișoara (medic Alexandra Sima).

Potrivit medicului timișorean, Maria Puiu, în primă fază, fiecare dintre persoanele care se înscriu benevol pentru studiu va răspunde la un chestionar cu durata de 45 de minute. ”Am calculat un total de 81 de zile în care vom purta discuții non-stop”, a precizat aceasta.

Pacienții selectați vor efectua teste genetice. ”Analizele se fac din sânge recoltat standard prin puncție venoasă la plica cotului. Vom căuta pentru fiecare pacient care dintre cele 55 de polimorfisme (variante genetice prezente în populația generală care pot determina la unii pacienți un răspuns particular la anumite medicamente și alimente) sunt prezente. Așa aflăm, dacă o persoană se poate îngrășa în urma consumului unui aliment sau dimpotrivă, slăbește. Analize similare au mai fost efectuate la pacienții cu schizofrenie, pentru stabilirea tratamentului cu antipsihotice. În plus, pentru fiecare dintre subiecți se va efectua un set de teste uzuale de laborator, urmând a se analiza mai mulți metaboliți din sânge cu scopul de a evalua pacientul într-un mod eficient, spre exemplu dorim să vedem cum persoana respectivă metabolizează lipidele”, a detaliat responsabila cu testarea genetică în cadrul proiectului NutriGen.

După efectuarea testelor, pacienții vor fi încadrați în două grupe: cei care primesc suplimente nutritive și cei care nu primesc. ”În urma analizelor genetice, unii subiecți primesc placebo – capsule care arată identic cu alimentele dietetice, dar care conțin amidon de porumb, iar cele gelatinoase un ulei, și care nu cresc glicemia și nu provoacă reacții adverse -, alții suplimente nutritive. Acest lucru se va întâmpla peste un an și jumătate de la începerea proiectului. Nici un pacient nu va fi informat dacă va lua placebo sau suplimente. Cei cu placebo vor ști că iau alimente dietetice. De asemenea, nici unul dintre subiecți nu va urma un regim alimentar special, ci va continua cu stilul de viață pe care l-a avut și anterior. Pe parcursul studiului, aceștia vor fi apelați telefonic și vor răspunde unor întrebări ce privesc alimentația din ziua respectivă și dacă și-au urmat tratamentul”, a adăugat Nicoleta Andreescu. În urma studiilor va fi promovată terapia personalizată și prescrierea de medicamente inovatoare.

Obezitatea costă

Impactul economic al obezității pe plan mondial este estimat anual la două trilioane de dolari, cuprinzând, pe lângă cheltuielile medicale aferente și costuri economice indirecte (îmbolnăviri și decese, reducerea productivității și calității vieții). Ministerul Sănătății, în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 (Sănătate pentru prosperitate) identifică dieta, respectiv obezitatea, drept factori comportamentali individuali cu impact major asupra stării de sănătate, cea din urmă fiind considerată o problemă majoră de sănătate publică și socială.