Salariile medii brute ale funcționarilor din administrația publică au ajuns, după majorările de la începutul anului, la 1.100 de euro pe lună, conform analiștilor specializați în acest domeniu. Angajații statului român câștigă mai mult decât omologii din Ungaria și Polonia, țări al căror produs intern brut este mai ridicat decât cel de la noi.
Partea neplăcută este că lefurile bugetarilor sunt aproape duble comparativ cu mediul privat, care este motorul de susținere a economiei și, implicit, a aparatului de stat. Salariul mediu brut la privat ajunge la 652 de euro. Într-o astfel de situație, angajatul „la patron” nu are altă soluție decât să rabde, să tacă și să studieze, o dată pe an, declarațiile de avere, ale celor care îl privesc, eventual, de sus atunci când se îndreaptă cu câte o problemă către instituțiile de stat.
Din declarațiile de avere ale angajaților din administrația publică locală se pot afla veniturile acestora pentru anul trecut. Cum salariile de la stat au mai crescut în acest an, ne putem da foarte ușor seama că aceste persoane merg în fiecare lună acasă cu sume mai ridicate decât cele din 2016, adică au un trai rezonabil și chiar mai mult decât atât. În plus, se prefigurează, conform unor declarații ale guvernanților, încă niște sporuri.
Cea mai interesantă instituție din punct de vedere al declarațiilor de avere este, de departe, Primăria Timișoara. Iar aici nu sunt neapărat de urmărit primarul și viceprimarii, ci ceilalți șefi, care fac și desfac prin instituție.
Peste o mie de euro net lunar
Salariul net al unui șef din municipalitate trece de 1.000 de euro, „în mână”, cum ar zice românul obișnuit, sau, asortându-ne la condițiile actuale, pe cardul bancar. Actualul secretar al Primăriei Timișoara, Simona Drăgoi, a avut în 2016 un salariu mediu net de 5.930 de lei, cam puțin față de predecesorul Ioan Cojocari. Culiță Chiș, directorul Direcției tehnice, are pământ și un salariu „baban”, dar și datorii.
Pe lângă apartamentul din Timișoara și casa de la Moșnița Nouă, în declarația de avere a lui Culiță Chiș mai figurează trei terenuri agricole: două la Giarmata, de 23.645 mp și 1.862 mp, și unul la Bencecu de Sus, de 53.700 mp. În afara celor patru carduri de credit, directorul tehnic are și două credite, unul de 70.000 și unul de 100.000 de lei. Aceste minusuri pălesc, însă, în fața unui venit mediu lunar de 7.290 de lei. Se mai adaugă aici încă 1.230 de lei lunar, ca membru în consiliul de administrație al RATT, ajungând la un total de 8.520 de lei (1.870 de euro). Nu-i rău pentru un director din primărie (fie ea și de municipiu-reședință de județ) într-o țară săracă precum România.
Nici arhitectul-șef Sorin Ciurariu nu stă rău cu averea: vreo trei terenuri agricole și unul intravilan la Moșnița Nouă, o jumătate de apartament în Timișoara și o motocicletă BMW. Datoriile sunt de 100.000 de lei și 10.000 de euro, iar salariul mediu lunar, de 6.466 de lei.
La Steliana Stanciu, directorul economic al primăriei, nu există nici case sau terenuri, dar nici datorii. Tot ce putem constata este salariul lunar de 6.035 de lei.
Directorul de la mediu, Adrian Bere, are o jumătate dintr-o casă din Timișoara și din două terenuri, situate în Timișoara și în Giroc. El a pus și ceva bani deoparte, având două depozite bancare, de 19.000 de lei și de 10.000 de euro. Anul trecut, Adrian Bere a câștigat lunar 5.600 de lei.
Dacă am terminat cu directorii din primărie, putem arunca o privire și peste bunurile și banii altor șefi, mai mititei, dar poate mai viguroși ca avere. Șefa resurselor umane, Rodica Aurelian, se distinge printre colegii ei cu o proprietate exotică – un apartament de 50 de metri pătrați, cumpărat chiar în acest an, în Tenerife, cu un autoturism Lexus din 2009, precum și cu bijuterii în valoare de 6.000 de euro.
Mai dispune șefa de la personal și de două depozite la bancă, de 17.000 și 15.000 de lei, dar are și o datorie de 88.200, nu se știe în ce monedă, pentru că în declarație nu se specifică. Salariul este de 7.231 de lei lunar, foarte aproape de cel al lui Culiță Chiș, deși șeful de serviciu este mai slab în funcție decât directorul executiv. Ca să ne facem o idee și despre salariile șefilor de birouri, vom da un singur exemplu, al lui Călin Pârva, șeful Biroului clădiri, care a dus acasă, în 2016, 4.258 de lei lunar.
Foarte bine a stat la capitolul venituri în 2016 și Vasile Paraschiv, permanentul însoțitor al primarului Nicolae Robu din postura de șofer, angajat ca șef de birou și apoi șef de serviciu la Poliția Locală Timișoara. La salariul de 5.134 de lei s-a adăugat și norma de hrană de 976 de lei, Vasile Paraschiv ajungând la 6.110 lei net lunar.
În rest, ca să avem idee despre cât se câștigă în primărie, mai putem spune că un consilier principal câștigă 3.049 de lei, iar unul superior, 3.245 de lei, dar poate ajunge și la sume mai mari sau mai mici.
Administrația județeană, mai modestă și nu prea
La Consiliul Județean Timiș, lucrurile nu stau prea grozav. Mugurel Borlea, de exemplu, a câștigat lunar anul trecut, ca director executiv, 3.547 de lei, iar Marcel Marcu, un alt director executiv, 3.942 de lei.
Arhitectul-șef al județului Timiș, Loredana Pălălău, a dus acasă, lunar, în 2016, câte 3.416 lei, directorul executiv Doina Tărîlă, câte 4.219 lei, iar directorul executiv Radu Șerban, câte 3.396 de lei. Trecând la șefii de serviciu, Maria Ursoiu, care conduce serviciul juridic al CJT, a câștigat lunar 3.199 de lei, Ninel Lupu, șeful serviciului investiții, 3.102 lei, iar Alina Anastasescu, 3.024 de lei. Un șef de birou a câștigat – de exemplu, Elena Borda – 2.980 de lei. Un consilier asistent a avut venituri lunare de 2.196 de lei, un consilier superior, de 2.356 de lei, un inspector superior, de 2.234 de lei, iar un referent de specialitate, de 2.048 de lei. O sumă ceva mai rotundă a primit secretarul județului, Dănuț Ardelean, adică 5.049 de lei lunar.
Înapoi în viața reală
Salariul mediu net de anul trecut în județul Timiș a fost de aproximativ 2.130 de lei. La acest calcul au contribuit, desigur, și angajații din administrația locală, dar și mulți alții din economia reală. Munca pentru statul român pare, în continuare, o opțiune pentru mulți angajați, mai ales că au parte de avantaje neîntâlnite în economia reală, cum ar fi, de exemplu, sporul de vechime care se acordă automat, programul fix, zilele libere și noi măriri de salarii pe anul în curs.
Desigur, și șansele de plafonare salarială și, poate, profesională, sunt mai ridicate, dar alegerile aparțin fiecărui individ. Oricum, munca pentru municipalitatea timișoreană rămâne cea mai bună „afacere”, mai ales într-o funcție de conducere.
