Avem o lege pentru un trai decent

După ce parlamentarii au adoptat o lege prin care se dorea stabilirea unei modalități efective de calculare a salariului minim, prin raportare la coșul minim de consum, actul normativ a intrat în vigoare în 17 august.

Adoptarea și oficializarea schimbărilor nu au fost simple, însă, din cauză că președintele României a sesizat Curtea Constituțională (CCR) cu o obiecție de neconstituționalitate.

Curtea de contencios constituțional a decis, însă, că propunerea legislativă este conformă cu legea fundamentală. În acest context, salariul minim, în viitor, va fi stabilit în funcție de coșul minim de consum, acum că există și elemente concrete de calculare a valorii acestuia.

După cum reiese și din numele actului normativ, coșul minim de consum nu reprezintă ceva nou. Noutatea, de fapt, rezidă în faptul că, acum, există o instituție ce va calcula anual valoarea acestui coș minim (Institutul Naţional de Statistică – INS, prin ordin) și există o anexă ce stabilește, clar, metodologia de calcul a coșului. Astfel, din 2021, salariul minim se va calcula, în principal, în baza coșului minim de consum pentru un trai decent.

Actuala metodologie stabilește o listă cu produsele/serviciile de bază necesare unei familii și prevede ce cantitate este necesară, însă fără a prevedea un preț (astfel, se lasă libertate pentru luarea în considerare a fluctuațiilor prețurilor, fără să fie necesară o modificare constantă a metodologiei).

Un aspect pozitiv al proiectului este că acesta nu conține doar acele produse/servicii strict necesare supraviețuirii, ci ia în considerare inclusiv nevoia de educație continuă a unui adult (integrând-o printre elementele conținute în anexă și de care se ține cont la stabilirea valorii coșului minim) sau nevoia de vacanțe.

De asemenea, la stabilirea valorii minime a coșului se va ține cont de o familie formată din doi adulți salariați, cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, și din doi copii, cu vârsta cuprinsă între 12 și 14 ani, respectiv 8 și 10 ani.

Forma OUG nr. 217/2000, anterioară modificării (prin Legea nr. 174/2020) nu prevedea cine calcula valoarea minimă a coșului. E adevărat că, astfel cum reiese și din expunerea de motive atașată proiectului ce a devenit, între timp, Legea nr. 174/2020, INS era competent să revizuiască, trimestrial, valoarea coșului, dar aceasta nu a mai fost actualizată din anul 2003, când era de 553 de lei pe familie. Înainte de a deveni lege, proiectul de act normativ a trecut și prin filtrul CCR, care s-a pronunțat favorabil asupra constituționalității propunerii.

Ce intră în coșul minim?

Potrivit noii legi, valoarea coșului de consum pentru un trai decent va fi calculată anual de către Institutul Național de Statistică (INS) și se aprobă prin ordin al președintelui acestuia. Noua formulă de calcul se face conform unei anexe care include mai multe cheltuieli necesare, de la hrană și costul cu locuirea până la activități culturale, cheltuieli medicale sau concedii.

Potrivit anexei, în calculul pentru coșul minim o familie (doi adulți și doi copii) este trecută cu 11,87 kg de pâine consumată lunar, 2,9 kilograme de orez, 4,28 kilograme de varză, 5,38 kg de ceapă, 1,04 kilograme de usturoi. Nu lipsesc nici vinetele (1,51 kg), morcovii (3,6 kg), ardeii (5,37 kg), compoturi (2,09 kilograme), gemuri (0,61 kg).

 

La sucuri este trecută o cantitate de 4,34 litri, în vreme ce la fructe se găsesc, printre altele, mere (6,72 kg), pere (3,76 kg), portocale (2,99 kg), banane (5,82 kg), struguri (2,49 kg).

În privința cărnurilor, în coș găsim porc (2,67 kg), alături de carnea de pui și curcan (3,5 kg), în vreme ce la vită sunt trecute 1,94 kg. În document apar și preparate din carne (salam, parizer, cremvurști), lactate, ouă, ulei, miere sau condimente. Pe lângă alimente, sunt trecute în document articole de îmbrăcăminte pentru fiecare anotimp, încălțăminte și chiar geantă. În privința dotării locuinței sunt prevăzute canapele, bibliotecă, dulapuri, galerii, perdele, dar și calculator, aspirator, mașină de spălat, aragaz, fier de călcat, cratițe și tăvi. Inclusiv televizorul este menționat, ca și abonamentul la cablu și cel la Internet.

Mai departe, sunt trecute cheltuielile cu utilitățile și asigurarea locuinței și produsele de igienă. Astfel, în dreptul săpunului sunt 0,73 de litri pe lună, trei deodorante de persoană, iar la pasta de dinți este vizată o cantitate de 1,2 tuburi. Periuțele de dinți sunt reglementate la patru pe an de persoană.

Pentru femei sunt incluse 2,4 pachete de absorbante de zece bucăți. De asemenea, este prevăzut un buget lunar pentru parfumuri și cosmetice. Pentru copii apar fondurile pentru școală și clasă, program after school, o excursie pe an de recreere, plus serbările de sfârșit de an.

Sunt vizate chiar și bilete la film, teatru și muzee, atât pentru adulți, cât și pentru copii: două bilete pentru adulți și două pentru copii la fiecare trei luni pentru fiecare astfel de activitate. Pentru recreere apar cheltuielile de vacanță (una pe an), dar și ieșirile la restaurant/cafenea (11 pe an). În fine, sunt trecute în anexă și cheltuielile cu analize medicale, prezervative (30 pe an), intervenții stomatologice.

Coșul calculat de INS va fi apoi utilizat la stabilirea salariului minim brut pe țară și a politicii salariale a statului. Guvernul a majorat salariul minim brut pe 2020 cu 7,2 la sută, adică valoarea creșterii productivității și inflația, rezultând un salariu minim brut de 2.230 lei, față de 2.080 lei, cât era anterior.

Acest lucru înseamnă un câștig net, adică în mână, de 1.346 lei, față de 1.263, cât era în 2019. În ianuarie, aproximativ 1,37 de milioane de salariaţi erau plătiți cu salariul minim pe economie, adică un sfert din numărul total al angajaţilor din România.

Potrivit Fundaţiei Friedrich Ebert Stifung, coșul minim actualizat pentru o familie formată din doi adulți și un copil era de 6.954 lei în luna septembrie 2019. Deocamdată, însă, nu s-a stabilit suma pe care fiecare român trebuie să o aloce lunar pe toate aceste cheltuieli.

Calculul trebuie să îl facă Institutul Național de Statistică, iar reprezentanții instituției spun ca coșul minim de consum pentru un trai decent nu se poate socoti repede pentru că operațiunea presupune cooperarea și cu alte instituții, printre care Institutul de Cercetare a Calității Vieții.

Totuși, la prima vedere, coșul minim pentru un trai decent pare mult mai costisitor decât salariul minim net, astfel că o creștere substanțială a acestuia riscă să atragă reacții negative din partea angajatorilor.