Pe adresa de e-mail a redacției Renașterea bănățeană a venit, joi, 6 noiembrie, de pe adresa secretariat@retim.ro, un mesaj privind solicitarea, conform legii, a unui drept la replică. Însă dreptul la replică nu este asumat de nicio entitate sau persoană și nici nu are elementele de identificare obligatorii, prevăzute de lege.
În conținutul documentului atașat nu erau combătute cu argumente afirmațiile și acuzațiile publicate de autorul articolului, în baza dovezilor furnizate de autorități ale statului, precum Garda de Mediu, Curtea de Conturi sau Consiliul Județean Timiș. Însă acesta este alt aspect și ar putea face obiectul unor articole viitoare, mai ales că în ultimele zile, în mediul online dar și prin constatare directă, în mai multe zone ale orașului deșeurile de lângă insulele inteligente nu au fost ridicate.
În schimb, în conținutul textului primit la redacție se repetă aceleași explicații și încercări de justificare pe care Retim, prin articole și clipuri video, pe diverse platforme media, le-a prezentat încă de la izbucnirea scandalului privind necolectarea selectivă a deșeurilor, modul de tarifare, poluarea cu levigat la deponeul de la Ghizela, culminând cu o hotărâre a CJ Timiș de a rezilia contractele cu societatea Retim.
Pentru a nu risca să inducem în eroare cititorii și opinia publică dar și pentru a nu prejudicia în vreun fel imaginea companiei Retim, am decis să nu publicăm conținutul documentului neasumat.
Conform legislației în vigoare și așa cum se poate vedea în 99% dintre comunicatele de presă emise de instituții și companii, toate disponibile public, un drept la replică trebuie să conțină în mod obligatoriu mai multe elemente de identificare.
Referințele legale în vigoare pentru drept la replică sunt Codul civil (art. 252–254) și Legea audiovizualului nr. 504/2002, neaplicabilă în cazul presei tipărite și al website-urilor de știri.
Modelul este adaptat pentru o emisiune TV, podcast sau articol online, dar poate fi ușor ajustat pentru orice tip de mass-media.
În cererea exercitare a dreptului la replică:
Subsemnatul(a) [nume și prenume complet], domiciliat(ă) în [adresa completă],
în calitate de [calitatea persoanei – ex: persoană vizată / reprezentant legal al societății X SRL],
formulez prezenta cerere de drept la replică, în temeiul art. 40–42 din Legea nr. 504/2002 și art. 252–254 din Codul civil.
Un exemplu concret de antet corect (model validat în instanțele românești):
CĂTRE: Redacția Ziarul [nume],
[adresa redacției sau e-mail: redactie@…]
SUBSEMNATUL/Subsemnata,
**Nume:** POPESCU ION
**Prenume:** Andrei
**CNP:** 1800506123456 (opțional, dar util în practică)
**Domiciliu:** str. Libertății nr. 25, bl. A, sc. 2, et. 4, ap. 16, sector 5, București, cod poștal 050101
**Telefon:** 0722.123.456
**E-mail:** andrei.popescu@email.ro
Solicit, în temeiul Legii nr. 429/2003, publicarea dreptului la replică față de articolul „[titlu exact]” publicat în ediția din data de 01.01.2xxx la pagina x / online la adresa https://…
Textul replicii:
[…]
Data: [zz.ll.aaaa]
Semnătura: ___________________
Date de contact:
Telefon: [număr]
E-mail: [adresă]
În cazul persoanelor juridice se indica denumirea conform ORC, CUI, adresa fizică, email, telefon, website și eventual o persoană sau un departament desemnat care semnează la final și își asumă conținutul dreptului la replică.
Ce se întâmplă dacă lipsesc elementele?
Dacă lipsesc numele și domiciliul, redacția poate refuza legal publicarea replicii (motivat prin art. 5 alin. 2).
Instanțele au respins cereri în care expeditorul a scris doar „un cititor” sau „anonim” sau doar un pseudonim. Cele două elemente ABSOLUT OBLIGATORII de identificare sunt numele complet și domiciliul complet. Fără ele, cererea este nulă din punct de vedere legal. Toate celelalte (CNP sau CUI, telefon, e-mail) sunt doar recomandate pentru rapiditate.
Dacă într-adevăr mesajul primit la redacție a fost trimis de către Retim, vom publica un drept la replică, însă numai în condițiile prevăzute de lege, pentru a evita atât eventuala propagare de fake news cât și o potențială vătămare a imaginii societății Retim de către o terță entitate care pretinde a trimite mesaje în numele companiei.
Conform Hotărârii nr. 41 din 26 mai 2025 referitoare la consultarea publică privind Scutul european pentru democrație, a Parlamentului României și a actelor legislative conexe, jurnaliștii de la Renașterea bănățeană apelează la experți și organisme specializate care analizează și demontează orice dezinformări răspândite în spațiul public. Dezinformarea este deseori integrată în construcțiile de tip fake news și combină de multe ori informații adevărate, verificabile, cu informații false.
De altfel, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Stoll împotriva Elveției: „protecția garantată jurnaliștilor de art. 10 în relație cu informarea cu privire la probleme de interes general este condiționată de faptul că aceștia acționează cu bună-credință și pornind de la o bază factuală corectă și oferă informații „fiabile și precise” în conformitate cu etica jurnalismului” (s.n.).
De asemenea, Curtea a subliniat necesitatea de adaptare la particularitățile societății de astăzi: „Într-o lume în care individul se confruntă cu o cantitate vastă de informații care circulă prin mijloace media tradiționale și electronice și care implică un număr din ce în ce mai mare de jucători, monitorizarea respectării eticii jurnalistice are o importanță suplimentară”.
