Jumătate dintre copii au probleme cu greutatea corporală, iar într-un număr important de boli, obezitatea reprezintă un factor de risc. Un sfert dintre elevii români din clasele primare sunt obezi, după cum arată un studiu al Ministerului Sănătății și există statistici care afirmă că numărul copiilor supraponderali a crescut cu 18 la sută în ultimii zece ani.
Alimentaţia proastă, stresul şi sedentarismul sunt principalele cauze ale creșterii ponderale a micuților. Numărul mare de ore petrecute la școală, volumul excesiv al temelor care trebuie rezolvate acasă, exigențele exagerate ale unor cadre didactice, concomitent cu scăderea numărului orelor efective de educație fizică, dar și mâncarea de tip fast-food, dulciurile și băuturile carbogazoase comercializate în mare parte dintre școlile timișene contribuie la deteriorarea, uneori ireversibilă, a sănătății copiilor.
Tocmai de aceea, părinții acuză învățământul românesc că favorizează sedentarismul. Ca să nu mai vorbim de statul la calculator, prea multe ore zilnic sau de privitul la televizor, ambele putând duce la dependența și la reducerea și mai marcantă a timpului ce trebuie rezervat mișcării.
„Obezitatea a crescut în rândul copiilor. Iar diabetul zaharat este asociat într-o proporție foarte mare cu aceasta. Nu doar alimentația necorespunzătoare, ci și sedentarismul contribuie la acest lucru. Micuții au foarte multe teme de făcut pentru școală și nu mai au timp suficient pentru activitate fizică. Când apucă să termine temele, se uită la televizor sau stau pe calculator. Ambele obiceiuri sunt foarte greu de influențat”, precizează specialistul timișorean în diabet, nutriție și boli metabolice, prof. dr. Viorel Șerban.
Aceste date alarmante nu sperie prea mult autoritățile, părinții fiind cei care duc greul. Oricât ar încerca aceștia să își apere micuții de primejdiile unei alimentații dezordonate, nu reușesc, pentru că la școală – acolo unde elevii ar trebui să fie supravegheați și apărați – tentațiile sunt multe, iar cei mici nu reușesc în fiecare zi să le reziste.
Legea 123 din 2008, pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar (privind interzicerea mâncării fast-food în școli) este încălcată în foarte multe cazuri. Mai mult, părinții acuză învățământul românesc că favorizează sedentarismul, prin numărul mare al orelor petrecute în bancă, volumul mare de teme, la care se adaugă stresul generat de cerințele excesive ale unor cadre didactice sau de stările de nesiguranță, teamă și incertitudine provocate de modul haotic de predare și evaluare al unor dascăli cu mai puțin har pedagogic.
”În rând cu lumea”
Se poate spune că ”suntem în rând cu lumea”, însă, din păcate, în sens negativ. Obezitatea infantilă tinde să ia proporții alarmante în Uniunea Europeană, unde 14 milioane de copii sunt supraponderali, numărul acestora crescând anual cu… 400.000!
Pe lângă predispoziția genetică, factorii comportamentali și culturali joacă un rol extrem de important în apariția obezității la copil, boală care, pe termen lung, poate conduce la probleme serioase, favorizând boli ce afectează viața viitorului adult: diabet zaharat, cardiopatie ischemică, pancreatită și probleme ale ficatului, probleme ortopedice (legate de structura piciorului), tulburări respiratorii – cum este, de exemplu, apneea de somn (pauze respiratorii repetate și frecvente în timpul somnului) -, reflux esofagian, calculi biliari și alte disfuncții ale stomacului.
”Când discutăm despre obezitate, nu putem să trecem cu vederea rolul favorizant al acesteia în apariția unor forme de diabet zaharat, la adult și la copil”, precizează prof. dr. Viorel Șerban.
Alimentația necorespunzătoare și sedentarismul
”Mâncarea de tip fast-food favorizează obezitatea, fiindcă produsele care se încadrează aici conțin un număr mare de calorii, prin glucidele și grăsimile în concentrație mare, pe care le conțin într-un volum relativ mic. În plus, sunt și gustoase, ceea ce îi atrage pe copii – ca și pe adulți -, iat aceștia nu vor să renunțe. Iar dacă <<dorința>> lor – <<învățatul>> cum se zice – devine un obicei, nici nu se mai pot dezvăța deloc”, spune prof. dr. Viorel Șerban.
”În ziua de azi, numai părinte să nu fii!”
”Fetița mea nu a mâncat sandvișul pe care i l-am pregătit. Mi-a spus că și-a cumpărat chipsuri și gumă de mestecat de la bufetul școlii. Nu e prima dată când aflu acest lucru. Se știe că aceste produse nu sunt sănătoase și că nu e permisă comecializarea lor în unitățile de învățământ. Chiar nu face nimeni nimic! Pentru noi e greu să gestionăm situația. Sunt multe tentații. În ziua de azi, numai părinte să nu fii”, spune mama unei fetițe de clasa a IV-a.
Alți părinți, aceleași reacții. ”Chiar dacă nu îi dau bani la școală, când vine acasă se pune pe plâns pentru că își dorește să mănânce și ea ce a văzut la colegii de la școală, mai ales că unele produse au surprize înăuntru, iar copiii le colecționează. De exemplu, în unele pungi cu mâncare nesănătoasă sunt abțibilduri”, spune o altă timișoreancă.
”Nu doar mănâncă nesănătos, dar la şcoală stau ca nişte sedentari. S-a ajuns ca nici la orele de educație fizică să nu mai facă mișcare. Iar acasă au atâtea teme de făcut, că nu mai apucă să iasă la aer, la joacă”, susține un alt părinte. În mediul rural, problema e la fel de prezentă, în special în localitățile periurbane.
Lege și maioneză
Conform legii, în chioșcurile și bufeturile din incinta școlilor, nu ar trebui comercializate bomboane, acadele, prăjituri cu un conținut mai mare de 15 grame de zaharuri la 100 de grame de produs. Mai mult, produsele trebuie să fie ambalate și etichetate pentru crearea unor deprinderi nutriționale sănătoase. Comercianții însă vând jeleuri la vrac și nu stau să calculeze dacă un copil a depășit cantitatea de zahăr. Chipsurile, sucurile neacidulate sau acidulate ori sandvișurile cu maioneză sunt alte exemple de produse care nu ar trebui să se afle pe rafturile chioșcurilor din școli, dar acestea există și își atrag clientela cu surprize.
”Vom repeta controalele”
Direcția de Sănătate Publică (DSP) Timiș efectuează controale tematice proprii sau după programul stabilit de Ministerul Sănătății. La începutul anului școlar, inspectorii timișoreni au verificat agenții economici care își desfășoară activitatea în incinta unităților de învățământ.
”Nu îmi amintesc să se fi dat sancțiuni sau să se fi făcut recomandări. Legea 123 din 2008 este foarte explicită și este încă în vigoare. Trebuie aplicată. Vom repeta controalele. Noi verificăm condițiile în care funcționează și gama de produse pe care le comercializează. Sunt permise dulciurile cu greutate de 50 de grame și un anumit număr de calorii. Dintre băuturi, este permisă vânzarea de apă plată și minerală”, a precizat directorul adjunct al DSP Timiș, Viorica Dumitru.
”Vina este a primăriilor”
La Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) Timiș se cunoaște problema. ”Vina este a primăriilor care închiriază spațiul din unitățile de învățământ, pentru că ei fac licitația. Trebuie ca agentul economic să fie informat cu privire la produsele ce pot fi comercializate, iar acesta să respecte legislația”, spune Aura Danielescu, inspector școlar general.
Primăria poate rezilia contractul
”Conform HCL 387 din 2014, Primăria Timișoara a interzis comercializarea în unitățile de învățământ preuniversitar de stat a produselor alimentare care contravin legislației în vigoare. Mai mult, prin aceeași hotărâre de consiliu local, Primăria își rezervă dreptul de a rezilia unilateral contractul dacă se constată încălcarea legislației, la sesizarea instituțiilor cu atribuții în acest sens, în speță DSP”, a precizat Alina Pintilie, director al Direcției de comunicare din Primăria Timișoara.
NOTA REDACȚIEI: Trimițând știrea cât mai multor prieteni, susțineți campania de eliminare din școli a mâncării de tip fast-food!
Intrebare pertinenta: daca este interzisa comercializarea anumitor „alimente” nocive pentru sanatatea copiilor in incinta chioscurilor scolare, de ce in continuare acolo se regasesc chipsurile, acadelele, jeleurile, sandvisurile cu maioneza…?
Cei care au inchiriat de la primarii spatiile pentru chioscuri sunt, in cele mai multe situatii, amici ai primarilor. Normal ca vor vinde ceea ce se cere, ce le place copiilor, adica chipsuri, acadele, sucuri etc. Firesc ar fi ca parintii nemultumiti sa depuna sesizari la Directia de Sanatate Publica Timis si la directiunile scolilor in cauza, care sa fie urmate de controale. Daca nu se respecta legea, inspectorii DSP pot amenda firma care detine chioscul si sunt obligati sa someze primaria sa rezilieze contractul.
Nu doar asta e problema , copii beau cafea de la apartele de cafea ;amplasate pe toate culoarele scolilor generalale cu acordul conducerii ….iar la bufetul școlii unde a fost elevã fata mea 8 ani , le vindea copiilor toate produsele de panificație expirate și vechi de multe ori cu mucegai , pentru că patronul fabricii de pâine era sponsorul școlii și prietenul directorului , este vorba de o școalã din centrul Lugojului!
Cand dai bani la copii r logic ca de aceea ii dai sa isi cumpere ceva.
Daca vreti sa nu mai cumpere nu ii mai dati bani si atunci o sa manance pachetelu.
Si eu ii dau la Jr meu bani la scoala si sunt constienta ca in ziua cand are bani pachetelu de acasa nu il papa si atunci pe cat posibil evitam sa ii dam banuti la scoala.
ideea era sa se respecte legislatia in domeniu care interzice cu desavarsire comercializarea produselor cu efecte nocive asupra sanatatii copiilor; daca le dati bani, macar sa ii cheltuie pe produse alimentare benefice…asta e ideea!
Copilul de a 4-a daca nu are la el chipsuri,suc si „aifon” este „exmatriculat” de colegi. 🙂
Ce masuri ia inspectoratul? Ce masuri ia A.N.P.C.A.?? Unde sunt cei care sunt platiti pentru a proteja copiii? Halooo??? KLOPFF KLOPFF!! SE AUDE?? Banuiesc ca sunteti autoritati surdomute!!