La sediul Consiliului Județean Timiș a fost prezentată, luni, strategia sectorială de dezvoltare turistică a județului pentru perioada 2018-2028, un document al cărei beneficiar este Asociația pentru Dezvoltarea Turismului și care ale cărui costuri s-au ridicat la 24.000 de euro.
Așa cum a subliniat președintele CJT, Călin Dobra, avem de-a face cu o lucrare amplă și complexă, care va putea sta la baza dezvoltării acestui sector, combătându-i chiar și pe cei cu opiniile cele mai răuvoitoare cu privire la turismul din Timiș, un județ care nu a fost dăruit de natură cu atâtea atuuri precum celelalte din Regiunea Vest.
Delia Barbu, directorul Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în județul Timiș, a explicat că demersurile pentru realizarea strategiei au durat trei ani, iar la momentul actual reprezintă un capăt de drum, dar și începutul unuia nou.
Avem un patrimoniu industrial interesant
Conform analizei situației actuale din cadrul documentului dat publicității ieri, Timișul cuprinde o serie de arealuri turistice de complexitate mică, uniforme, care permit dezvoltarea unui număr limitat de forme de turism. Arealurile turistice existente la nivelul județului Timiș includ la rândul lor centre turistice – Timișoara, Buziaș, Lugoj, Sânnicolau Mare etc., localități cu potențial turistic și obiective (puncte turistice) interersante.
„Județul Timiș are un istoric legat de industrie. Plecând de aici se poate spune că aici există un patrimoniu industrial semnificativ. Aici putem aminti: Uzina de apă, stația de epurare, Fabrica de bere, Abatorul, turnurile de apă din Fabric și Iosefin, nodul hidrotehnic Budinț – Chizătău, ecluza de la Urseni. Premierele Timișoarei sunt legate tot de inovație și progres industrial (prima fabrică de bere din România, primul oraș cu străzile iluminate electric din Europa etc.). Patrimoniul industrial este reprezentat de mărturii ale culturii industriale, de la primele manifestări preindustriale şi până în prezent, având semnificaţie istorică, tehnologică, socială, arhitecturală sau ştiinţifică”, se arată în analiză.
Timișul, o destinație pentru trei nopți
Vorbind despre activitatea turistică din județ în anii 2012-2017, s-au evidenția următoarele aspecte generale: „Poziția geografică a județului în imediată apropiere a graniței cu Ungaria și Serbia conduce la un turism de tranzit ridicat, dar cu durate mici și medii de ședere (nopți/ turist).
Din totalul formelor de turism practicate în județul Timiș se remarcă turismul de afaceri, respectiv turismul de weekend și, într-o mai mică măsură, turismul balnear și de recuperare. Aspectele culturale, de tradiție locală și istorice sunt slab reprezentate în oferta turistică în raport cu alte regiuni ale țării; Brandul turistic al județului este cvasi-inexistent, județul fiind asimilat ca imagine regiunii Vest, care cuprinde județe mult mai ofertante din punct de vedere geografic și istoric (Arad, Caraș Severin și Hunedoara), respectiv regiunii istorice Banat care în prezent este împărțită între România, Serbia și Ungaria.
Notorietatea județului Timiș din punct de vedere turistic este extrem de slabă atât la nivel național, cât și internațional. Turiștii care se regăsesc în componentă de afaceri sunt atât români, cât și străini, aceștia consumând în medie trei nopți de cazare”.
Strategie de diversificare
Strategia generală de dezvoltare a sectorului turistic în județul Timiș aleasă este, conform documentului, strategia ofensivă de diversificare. Aceasta urmăreste lărgirea gamei de servicii turistice, pătrunderea pe noi piețe concomintent cu creșterea ponderii pe care sectorul turistic îl deține în totalul economiei timișene.
Cum se va întâmpla aceasta, se explică pe larg, cu referire la fiecare tip de turism care se practică în județ. Măsurile se întind pe durata unui deceniu și se bazează, așa cum au subiliniat reprezentanții autorităților și cei ai organizațiilor aflate la lansare, pe o solidă colaborare între sectorul public și cel privat.
