Uzinele fantomă ale Primăriei Timișoara: cum transformă administrația USR pierderi de 100.000 de euro în „profit zero” cu o simplă HCL
În timp ce timișorenii plătesc una dintre cele mai mari taxe locale din țară, în sala de consiliu local se joacă un spectacol contabil de toată frumusețea: două SRL-uri înființate în 2022 cu mare tam-tam „pentru tranziția verde” și „independența energetică” sunt scoase oficial din groapa pierderilor prin cea mai simplă metodă posibilă: li se dă un buget de 827.000 de lei 100 % din subvenții publice, ca să iasă „profit zero”.
Încă o firmă a primăriei pe perfuzie de subvenții
Consilierii locali au aprobat marți, 25 noiembrie, bugetul pe 2025 al „Uzinei Energie Solară Timișoara”: venituri și cheltuieli egale, de 827.000 de lei, acoperite integral din subvenții. Firma, care din vară gestionează stațiile de încărcare pentru mașini electrice, ajunge astfel la un buget echilibrat, cu profit zero.
Este vorba despre una dintre cele două firme înființate de primărie acum trei ani cu scopul de a atrage investiții în energii regenerabile. Însă acestea, de la înființarea dovedită degeaba și până în prezent, nu au avut activitate, dar au înregistrat pierderi, plătite din buzunarul timișorenilor pentru un moft.
Până nu demult, „uzina energie solară” nu avea activitate deloc, dar, din vară, a preluat stațiile de încărcare a mașinilor electrice din oraș. Practic, o găselniță pentru a-i da, artificial, un obiect concret de activitate. Deși suntem spre finalul anului, societatea nu avea bugetul aprobat. Acum, a fost aprobat unul care presupune profit zero. Mai precis, venituri totale de 827.000 de lei și cheltuieli la exact același nivel.
Două găuri mici și negre…
… Se cheamă Uzina Energetică Timișoara SRL și Uzina Energie Solară Timișoara SRL. Două firme-fantomă care, în trei ani de existență, au produs exact zero kilowați de energie regenerabilă, dar au consumat aproape 520.000 lei (peste 100.000 euro) din banii timișorenilor.
Cum arată „miracolul” financiar din 2025? Consilierii locali au aprobat bugetul Uzinei Energie Solară Timișoara SRL pe anul viitor: venituri totale 827.000 de lei, cheltuieli totale 827.000 de lei și profit 0 lei.
Sursa veniturilor este, evident, 100 % subvenții din bugetul local. Adică, în limbaj de om normal, primăria bagă 827.000 lei ca să acopere toate cheltuielile firmei, iar la final iese „pe zero”. Pierderile anterioare nu dispar, doar se mută frumos în oglindă și se numesc acum „subvenție de funcționare”.
Pe ce se duc banii timișorenilor în 2025?
640.000 lei merg la „bunuri și servicii”, adică studii, consultări, cafele, pixuri și alte mărunțișuri, 148.000 lei sunt cheltuieli cu personalul, dintre care 85.000 lei salarii pentru cei 2 angajați, 60.000 lei este contractul de mandat al directorului Nicolae Darius Georgiu (aproximativ 5.000 lei/lună), 3.000 lei reprezintă contribuții angajator, 35.000 lei merg la impozite și taxe iar 3.000 lei sunt pentru alte cheltuieli de exploatare. În fine, 1.000 lei sunt pentru “cheltuieli financiare”. Salariu mediu lunar pe angajat este de 4.000 de lei net. Totul pentru o firmă care până în august 2024 nu avea niciun obiect de activitate.
Cu doi angajați, cu un câștig mediu lunar de 4.000 lei, costul cu personalul este aproape proporțional cu veniturile totale. Aceasta arată că SRL-ul este conceput mai degrabă ca o structură de suport pentru investiții publice (stații de încărcare și parc fotovoltaic) decât ca o entitate profitabilă independent.
Trei ani de eșec glorios
O recapitulare la această cronologie a rușinii începe în urmă cu trei ani. În decembrie 2022, Primăria Timișoara a înființat cu mare fast două SRL-uri „pentru energie verde”, a căror reprezentat legal era însuși primarul Dominic Fritz. În 2023 și 2024, se adună pierderi cumulate de aproximativ 520.000 lei, activitate zero, doar salarii și chirii.
În august 2024 li se aruncă un colac de salvare: preluarea stațiilor de încărcare electrice, care oricum erau ale primăriei. Ca rușinea să fie acoperită, în ultimul moment, adică în noiembrie 2025 li se aprobă buget 100 % subvenționat ca să iasă „pe zero”.
Rezultatul? În loc să recunoască eșecul și să le lichideze, administrația USR alege să le țină în viață cu perfuzii anuale de aproape 1 milion de lei.
Viceprimărița Romocean, încă un moment de cinism pur
La ședința din 25 noiembrie, lipsa de activitate a celeilalte firme a fost evidențiată de consilierul local PNL Dan Diaconu, în timpul ședinței.
„Pentru această uzină de energie, văd că s-a găsit un obiect de activitate, ceea ce e foarte bine, dar mai avem niște uzine de energie. Aș prefera să se găsească o formulă, nu de alta, dar sunt mandatarul consiliului local în aceste SRL-uri care fac venituri zero. Aș prefera să se închidă unele dintre ele, dacă e posibil. Asta va face venituri în perioada următoare”, a spus Diaconu.
Răspunsul viceprimarului Paula Romocean a fost antologic: „Uzina Solară va administra și va exploata viitorul parc fotovoltaic pentru care deja am încheiat contract cu Ministerul Energiei. Primul parc fotovoltaic al orașului.”
Cu alte cuvinte, se vor mai băga niște bani anul viitor, că poate-poate iese ceva în 2027–2028.
Vă reamintim, cele două societăți – Uzina Energetică Timișoara SRL și Uzina Energie Solară Timișoara SRL.– au fost înființate în decembrie 2022, având unicul acționar Consiliul Local Timișoara. Obiectivul lor principal era producția de energie electrică, în special depunerea spre finanțare a unor proiecte pentru generare din surse alternative, în contextul în care Colterm nu poate, fiind în insolvență.
Deși au fost mai multe propuneri de investiții, societățile au rămas fără obiect de activitate o bună bucată de timp și au înregistrat doar pierderi: aproximativ 100.000 de euro în 2023 și 2024.
Cât costă, de fapt, un „profit zero”?
La un simplu calcul, 827.000 lei în 2025 doar pentru Uzina Solară, alte câteva sute de mii pentru Uzina Energetică (bugetul ei urmează să fie stabilit), iar totalul probabil peste 1,5–2 milioane lei pe an doar ca să țină în viață două firme care nu produc nimic.
Pentru comparație, cu 827.000 lei se puteau reabilita termic 80–100 apartamente ANL sau se putea asfalta o stradă întreagă într-o zonă de case.
Și nu e prima dată când Primăria Timișoara aplică modelul resuscitării prin subvenții. Exact același model este aplicat și la alte societăți din subordinea Primăriei. La Colterm, media este de peste 70 milioane lei pe an, subvenții ca să iasă „pe zero”, la STPT a fost în jur de 100–150 milioane lei pe an. În plus Horticultura, Piețe, Drumuri Municipale, toate trăiesc din perfuzia bugetară.
Diferența? Celelalte societăți măcar prestează un serviciu public. Uzinele verzi ale lui Dominic Fritz nu prestează absolut nimic palpabil.
Implicațiile sunt previzibile. Transformarea pierderilor de 500.000 lei pe an în „profit zero” nu presupune generarea de câștiguri reale, ci susținere totală din bugetul local.
Strategia poate fi considerată un artificiu financiar prin care administrația USR a evitat raportarea pierderilor istorice, menținând SRL-urile funcționale.
Pe termen lung, succesul depinde de capacitatea SRL-urilor de a genera venituri proprii, prin exploatarea stațiilor de încărcare pentru mașini electrice și a parcului fotovoltaic – dacă va fi construit, altfel bugetul va rămâne dependent de subvenții.
Nu e ilegal, dar e absolut păgubos
Totalul pierderilor cumulate pentru ambele SRL-uri în cei doi ani este de aproximativ 518.602 lei (circa 100.000 euro). Aceste pierderi provin în principal din cheltuieli administrative (salarii, utilități, contabilitate), fără venituri din exploatare, deoarece societățile nu au implementat încă proiecte operaționale: instalații solare sau de producție energetică. Bugetul lor de funcționare a fost acoperit integral din capitalul social și subvenții de la bugetul local al Primăriei Timișoara, conform Legii finanțelor publice locale, Legea nr. 273/2006.
Pentru 2025, bugetul aprobat pentru Uzina Energie Solară Timișoara SRL (conform proiectelor de HCL discutate în Consiliul Local Timișoara) este echilibrat din pix: veniturile estimate la 827.000 lei, exclusiv din subvenții publice, cheltuieli de 827.000 lei (salarii, consultanță, pregătire proiecte). Aceasta implică un profit zero, cu toate cheltuielile acoperite din fonduri publice, fără generare de venituri proprii, cum ar fi vânzarea de energie. Similar, Uzina Energetică va opera pe un model comparabil, cu focus pe pregătirea de investiții viitoare incerte.
Acest “artificiu financiar” înseamnă o eludare elegantă a legii, nu o încălcare flagrantă.
Conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (art. 30-33), bugetele locale pot aloca subvenții către societăți comerciale deținute integral de UAT-uri pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare, inclusiv pierderi operaționale, dacă acestea servesc un interes public (ex: tranziție energetică, conform PNRR și Strategiei Naționale de Energie). Subvențiile sunt tratate ca venituri neimpozabile (art. 15 din Codul fiscal) și se recunosc în contul de profit și pierdere în perioada cheltuielii aferente (OMFP nr. 1802/2014).
Bugetele “echilibrate” cu zero profit sunt o practică standard a administrațiilor, deși nu e frauduloasă, denotă un amatorism antreprenorial și lipsă de viziune, dar mai ales folosirea unor bani pentru subvenții, bani ce ar putea avea destinații utile pentru cetățeni și pentru oraș.
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice (art. 34) permite echilibrarea bugetelor entităților publice/subordonate prin alocări din venituri proprii ale UAT-ului, fără a genera profit obligatoriu.
Specialiștii în finanțe și administrație critică aceste SRL-uri ca fiind “găuri negre” la buget, cu activitate zero și pierderi suportate de contribuabili, din cauză că timișorenii plătesc indirect prin taxe locale. Există dezbateri în Consiliul Local despre reprofilare sau dizolvare, dar nu investigații penale sau Curtea de Conturi care să semnaleze abuzuri.
La nivel național, sunt practici similare cu alte companii de stat, precum CFR Călători sau Termoenergetica, cu pierderi de miliarde acoperite din subvenții, ceea ce arată că este o practică recunoscută, deși ineficientă. Reforma din 2025 (OUG nr. 156/2024) cere restructurări pentru subvenții viitoare, dar nu retroactiv.
Deși legală, alocarea a 500.000 lei pe an din bugetul local, unde Colterm deja consuma 25 milioane de lei pentru pierderi tehnologice în 2023, ridică întrebări de eficiență publică. Subvențiile blochează resurse pentru alte priorități, cum sunt reabilitare rețelelor termice sau alte investiții necesare în spitale, drumuri sau școli.
Riscuri viitoare există. Dacă SRL-urile nu generează venituri în 2025-2026, prin proiecte solare finanțate de UE sau alte activități, pot intra sub incidența reformei companiilor de stat, unde 27 de entități centrale sunt deja vizate pentru dizolvare în 2025. Reportul pierderilor fiscal poate fi limitat, căci OUG nr. 115/2023 restrânge recuperarea pierderilor la 30% din impozabil.
Buzoianu îi dă o mână de ajutor șefului de partid
Administrația USR a Timișoarei risipește acești bani, bazându-se pe susținerea ministrului Mediului, Diana Buzoianu, și ea membru marcant al USR.
Pe baza informațiilor publice recente, actualizate la decembrie 2025, parcul fotovoltaic menționat în contextul Uzinei Energie Solară Timișoara SRL reprezintă un proiect strategic al administrației locale, promovat ca „primul parc fotovoltaic al orașului”.
Acesta a fost anunțat inițial în martie 2025, cu obținerea finanțării, iar contractul de finanțare a fost semnat oficial pe 27 octombrie 2025. Proiectul este gestionat de Primăria Timișoara și va fi administrat ulterior de Uzina Energie Solară Timișoara SRL, conform declarațiilor viceprimarului Paula Romocean din ședința de consiliu local din noiembrie 2025.
Iată o sinteză detaliată, bazată pe anunțurile oficiale ale Primăriei, Ministerului Energiei și rapoartele de presă relevante:
Scopul principal este dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă pentru a reduce dependența de rețeaua națională, a scădea costurile operaționale ale orașului și a contribui la tranziția energetică. Energia produsă va fi destinată în principal iluminatului public stradal, acoperind circa două treimi din consumul actual (estimat la peste 1,2 milioane lei lunar pentru facturi de energie).
O altă variantă vehiculată este parteneriatul cu OMV Petrom pentru energie geotermală în sistemul de încălzire centralizat.
Uzina Energie Solară SRL va administra și exploata parcul odată finalizat, oferindu-i un obiect de activitate concret, după preluarea stațiilor de încărcare electrică în august 2024. Acest lucru justifică subvențiile alocate în bugetul 2025 (827.000 lei), care pregătesc terenul pentru implementare.
Pe cele 20 de hectare din Freidorf, proiectul cu panouri solare ar putea avea o producție anuală estimată la proximativ 7.800 MWh de energie verde, suficientă pentru două treimi din nevoile de iluminat public al Timișoarei.
În octombrie 2025 a avut loc semnarea contractului oficial de finanțare, iar finalizarea este estimată la sfârșitul lui 2026 sau începutul 2027, conform anunțurilor primăriei. Riscuri potențiale sunt întârzierile din cauza licitațiilor sau condițiilor meteorologice.
Valoare totală a investiției ar fi de 32.228.089 lei (TVA inclus), echivalentul a circa 6,45 milioane euro, iar sursa de finanțare, 100% nerambursabilă, prin Fondul pentru Modernizare, gestionat de Ministerul Energiei, parte din Mecanismul de Redresare și Reziliență – MRR al UE, axat pe tranziție verde. Nu implică contribuție proprie semnificativă din bugetul local, dar include cheltuieli administrative, printre care și subvențiile de la bugetul local și mentenanță estimată la 200.000-300.000 lei pe an. Semnatarii proiectului sunt primarul Dominic Fritz și ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care au pus semnătura pe proiectul de investiții la 27 octombrie 2025.
Deși lăudat pentru sustenabilitate, unii consilieri locali subliniază dependența de subvenții pre-implementare pentru SRL-urile asociate. Succesul va depinde de eficiența exploatării de către Uzina Energie Solară.
Subvenții pentru profit zero, rețeta eșecului
În loc să recunoască public că experimentul energetic USR a fost un eșec de proporții și să lichideze cele două firme, Dominic Fritz și echipa sa au ales soluția românească clasică: băgăm subvenție, scoatem „profit zero”, ne batem cu pumnul în piept că „avem strategie verde”.
Rezultatul? Timișorenii plătesc în continuare taxe mari ca să finanțeze salariile a patru-cinci oameni care administrează… niște stații de încărcare și un proiect fotovoltaic care există doar pe hârtie.
Și totul este perfect legal. Că doar „nu eludăm legea”. Doar o stoarcem de ultimul leu.
Peste alți doi-trei ani, când parcul fotovoltaic tot nu va fi gata, vom mai aproba un buget „pe zero”. La cât? Probabil 1,5–2 milioane lei. Că doar mergem spre o Timișoara verde. Pe banii noștri.
Asta se cheamă, în limbaj USR, „Timișoara verde și europeană”.
Sau poate fi numită pur și simplu, o gaură neagră de 827.000 lei/an, perfect legală, perfect imorală.
Fritz a fost si este o napasta a Timisoarei