De-a lungul istoriei sale, Recașul a cunoscut două colonizări. Întâi pe cea șvăbească, apoi pe cea maghiară. Astăzi, micul oraș timișean se află după alte valuri de repopulare, cu români veniți din diverse regiuni ale țării.
În rândul locuitorilor, băștinașii reprezintă doar o mică parte din populație. Cât, greu de spus. În schimb, despre cei veniți, primarul Pavel Teodor apreciază că, în proporție de 60-70 la sută dintre ei, sunt ardeleni, 10-15 procente, moldoveni, și alte vreo cinci, olteni.
În prezent, românii care trăiesc aici sunt cei mai numeroși, dar caracterul multietnic specific Banatului dintotdeauna este în continuare prezent. Prin aspectul său în permanentă prefacere, Recașul de astăzi își găsește un loc binemeritat între micile orașe europene. Dacă unitatea administrativă a crescut din punct de vedere al populației, acest lucru nu se datorează celor două fenomene negative din prezent, ci atracției pe care Banatul o constituie pentru locuitorii din alte colțuri ale țării.
Primul fenomen care contribuie la diminuarea populației este cel al îmbătrânirii accentuate a locuitorilor din unele sate aparținătoare.
Iar al doilea trebuie căutat în fenomenul migrației, românii fiind fruntași, după sirieni, în pornirea lor de a-și căuta un rost pe mapamond.
Nu trebuie uitată nici pauperizarea din perioada industrializării comuniste. La acest capitol, dăm un singur exemplu, cel al satului Petrovaselo, cea mai îmbătrânită așezare arondată orașului Recaș.
Edilul-șef spune că în această localitate există de toate: școală, grădiniță, cămin cultural, dar aceste clădiri sunt goale, vârstnicii de aici neavând nevoie de ele. Nu am pus la socoteală asfaltul, cel despre care se spune că ajută la întinerirea zonei rurale.
De când el a ajuns în satele recășene, e drept că se mai mută oameni în ele, cum adevărat e și faptul că vârstnicii pleacă, încet-încet, la ceruri. Nici alte rețete recomandate de revigorare nu se prea pot aplica, pentru că orice obiectiv economic sar realiza aici, generator de locuri de muncă, ar fi inutil, neavând cine să muncească, întrucât mulți dintre localnicii de vârstă activă au luat drumul străinătății.
Cu toate acestea, populația Recașului a crescut anul trecut, în primele șase luni, cu 38 de locuitori, ajungând, la 1 iulie, la 9.700 de suflete.
Statisticile arată, de asemenea, că sporul de populație este o constantă în ultimul secol și jumătate, fiind înregistrat la recensăminte.
Acest lucru semnifică, dincolo de caracteristicile acestor vremuri, că micul oraș timișean, alături de satul aparținător Izvin, atrag, fiind locuri bune de trai. Cât despre nou-veniți, aceștia devin pe zi ce trece tot mai bănățeni și Recașul așa își scrie noua sa istorie…
