Un cetățean american își vrea Banatul înapoi

În timp ce exodul românilor atinge cote alarmante, în special în rândul tinerilor, un cetățean american, ajuns la o vârstă venerabilă, s-a întors în Banat, sătul de statutul de imigrant pe care l-a purtat mai bine de trei decenii.

”Am stat 31 de ani în USA. Am muncit și mi-am crescut copiii. În 1984, când am plecat din țară, am renunțat la cetățenia română, iar după cinci ani de ședere peste ocean, eram american în acte. Cu toate acestea, în fiecare zi aveam impresia că purtam pe fiecare latură a corpului o pancartă cu <<Immigrant man>>. E o mare povară”, spune Titus Bujdei, un bărbat care încearcă să-și recâștige cetățenia română.

”Am plecat sătui de hărțuială”

Conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, cel puțin o persoană din jumătate din numărul total al familiilor din România locuiește în afara țării. Procentele arată că în cea mai mare parte au plecat ambii soți, împreună cu copiii. De asemenea, raportul ONU arată că, în perioada 2000-2015, România a avut cea mai mare creştere a diasporei la nivel mondial, dacă nu luăm în considerare Siria, stat afectat de război.

În cifre, ţara noastră este a patra la nivel european ca număr al imigranţilor, cu 3,4 milioane de oameni. Asociaţiile românilor din străinătate susţin însă că numărul este chiar mai mare. Cei care emigrează sunt îndeosebi tinerii, care merg la studii sau la muncă. Lipsa unor salarii decente și corupția sunt principalele motive care îi fac pe români să părăsească țara.

”Și noi am plecat cam din aceleași motive: nivelul scăzut de trai și lipsa posibilităților de a progresa pentru oamenii simpli. Nu aveam ce să dăm de mâncare copiilor, că nu se găseau nici de unele. Am solicitat aprobare pentru micul trafic, voiam să merg în Iugoslavia, să aduc de acolo alimente, însă nu am primit. Eram creștini penticostali și am cerut refugiu în SUA pe motiv religios. Când am fost la București pentru a solicita plecarea în America, am fost arestată de două ori. Ulterior, am fost adusă cu miliţia la domiciliu. Autoritățile se purtau dur. Am plecat sătui de hărțuială”, spune Silvia Bujdei, reîntoarsă recent pe pământ românesc, în localitatea Șandra.

”Aici am tot confortul pe care l-am lăsat în America”

Familia Bujdei spune că, în prezent, în comuna timișeană Șandra, a regăsit tot confortul de care s-a bucurat în California. În plus, munca peste hotare le-a crescut nivelul de trai, iar la aproape opt decenii de viață, corupția din țară nu îi mai afectează direct, mai ales că încă nu au reușit să-și redobândească cetățenia. În schimb, nu au uitat cum e să fii în pielea celor care aleg să trăiască printre străini.

”Când am plecat din Uihei, drumurile erau tare proaste. Am fost șofer la sonda de petrol și duceam muncitorii la lucru. La aproape fiecare cursă mi se spărgeau pernele de aer la mașină. Dacă ploua, gâștele se înecau în șanțurile de la marginea drumurilor. Dacă era vreme frumoasă, tractoarele făceau un praf de nu puteai usca rufele la soare! M-am bucurat să regăsesc drumurile asfaltate și un aspect general de bunăstare. Oamenii au case frumoase astăzi și confort ca în Occident, dar cu bani câștigați dincolo”, spune Titus Bujdei.

A trecut prin multe și a ales Banatul

Titus Bujdei a ajuns pentru prima dată în Banat când era copil. ”În 1947, trăiam în Bucovina. După război a fost foamete mare, păduchi și tifos… Au venit niște oameni de la primărie la tata și i-au zis să ne dea pe noi, copiii, să nu murim, că nu aveam ce mânca. Cu ajutorul unei organizații am venit în Banat cu un tren pe care scria <<Foamea Rapidu`>>.

Am fost dat la o femeie care nu m-a primit, iar cei de la asociație m-au împins printr-o gaură făcută în partea de jos a porții, pe unde intrau și ieșeau păsările de curte. Gazda nu m-a primit în casă și am dormit nopți la rând pe târnaț, acoperit cu păturile luate de la cai, până m-am îmbolnăvit de aprindere la plămâni.

După trei luni petrecute în spital, m-a luat o altă familie, care m-a îngrijit și chiar a vrut să mă înfieze, dar eu m-am întors acasă, la Rădăuți. Când am crescut mare am zis că mă duc în Banat, ca slugă. Am ajuns la Pesac, iar apoi, în satul Uihei, comuna Șandra”, mărturisește, cu lacrimi în ochi, Titus Bujdei.

Bărbatul avea să regăsească sentimentul de inferioritate în America.

”M-am simțit un străin din prima și până în ultima zi petrecută peste ocean, deși eram pastor la o biserică. Am stat 15 ani în Chicago și 16 în Sacramento, în California. M-am întors în România, pentru a scăpa de eticheta de imigrant”, spune Titus Bujdei.

”Într-o scară de bloc mai găsești un singur locatar acasă”

Tinerii care pleacă din România în alte țări susțin că se duc la mai bine, referindu-se la salarii și la oportunitățile care li se deschid în alte state. Potrivit ultimelor date oficiale ale Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș, în luna ianuarie, rata şomajului din judeţ a fost de unu la sută din totalul populaţiei cu drept de muncă. Jimbolia, unul dintre orașele în care investitorii s-au gândit să aducă forță de muncă din alte județe, este, în realitate, depopulat.

”În acte sunt 13.400 de locuitori, însă, în fapt, foarte mulți sunt plecați în străinătate, la muncă. Într-o scară de bloc, adică aproximativ zece apartamente, mai găsești un singur locatar acasă. Oamenii pleacă în special în Austria și Germania, pentru că în țară au salarii de 1.300-1.500 de lei net și lucrează în schimburi, iar dincolo primesc 1.000-1.500 de euro. Întâi pleacă unul din familie, iar după ce își găsește de lucru și chirie, iși ia și nevasta și copiii.

Pe lângă veniturile mai mari, în alte țări vorbim de o mai bună protecție socială. Cea mai mare parte a celor care emigrează au în jur de 30 de ani și se califică la locul de muncă, în țara în care se duc”, a precizat Darius Postelnicu, primarul orașului Jimbolia.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

7 Răspunsuri “Un cetățean american își vrea Banatul înapoi

  1. Cunosc cazul lui acestui Bujdei Titus din Sandra. Pe cand nu era Penticostal era sofer de autobuz . Avea probleme cu militia din zona ca era un betivan ordinar si era mai toata ziua in conflict cu legea ( adica umbla beat inclusiv cu autobuzul ).In SUA are o condamnare de 17 ani puscarie cu suspendare pentru braconaj si comportament crud cu animale , mai precis a omarat 22 gaste salbatice canadiene . Cam asta e romanul nostru patiot si iubitor de tara . Aveti aici linkul cu articolul din presa americana

    http://www.auburnjournal.com/article/no-contest-plea-goose-cruelty-case-0

  2. Cu pensia de vreo 1000 de $ , normal că poți trăi,decent la țară, asta va fi trendul peste 10,20 de ani când se vor pensiona, emigranții români de acum

  3. Iata un roman sincer care a reusit in america!a ajuns șef la penticostali.acum bravo lui ca are pensie buna este citizen american si poate isi obține si cetățenia română …pierdută.

  4. „Fie pita cat de rea, tot ti-o fura cineva” – asta este noua varianta a zicalei. Si daca un mos batran s-a hotarat sa vina inapoi in tara lui, ce semnificatie are? Zeci si chiar sute de mii de romani pleaca peste hotare, unul s-a intors, care-i mesajul? Isi va trai ultimele zile cu o pensie buna din SUA si va muri impacat, dar asta e treaba lui personala. Dupa parerea mea, toata povestea asta lacrimogena nu are mare importanta.

  5. S-a mai intimplat : pleci in alta tara, muncesti acolo… si cindva, te apuca dorul locurilor din copilarie… si vrei sa te intorci… dar nu asa, cum ai plecat, ci insotit de o pensie, care depaseste – in multe cazuri – salariul unui director in activitate, in Romania de astazi !

  6. iata un roman de-al nostru sincer si cu mult bun simt care nu infloreste nimic spune ce a simtit ca cetatean a unei tari straine fie ea si America .Multi ar trebui sa gandeasca asa „fie pita cat de rea ,tot mai bine-n tara mea ” sa strangem din dinti si sa indreptam lucrurile ,ca sta in firea omului aceasta insusire si putere . Domne ajuta ne si bine v-ati intors acasa .

Lasă un răspuns