Timișoara se mândrește cu Palatul Culturii (mai cunoscută fiind denumirea de clădirea Operei), în care își desfășoară activitatea Opera Română, Teatrul Național „Mihai Eminescu” și Teatrele Maghiar și German.
Clădirea veche are o istorie zbuciumată, fiind afectată de două incendii de proporții și având partea dinspre Piața Victoriei transformată în ceea ce vedem astăzi. Fațadele laterale, care păstrează stilul inițial al Palatului Culturii, așa cum a fost conceput el în 1875, au fost renovate cu câțiva ani în urmă.
Fațada principală va fi reabilitată la un moment dat, întrucât autoritățile locale dispun de un proiect, de bani și au ținut licitația pentru lucrare. Doar birocrația mai împiedică rezolvarea problemei, în așa fel încât în 2021 să ieșim în lume cu un simbol al orașului proaspăt renovat.
Citeşte şi: Percheziţii la evazionişti din Timiş, Bucureşti şi Călăraşi
Problemele neplăcute apar, însă, în partea laterală, la clădirea mai nouă, utilizată tot de instituțiile de cultură. Situată pe strada Mărășești, această clădire înaltă cât Opera însăși nu strălucește prin nimic. Dar, dacă lucrurile tot se prezintă în acest fel, imobilul ar trebui să fie măcar îngrijit, ceea ce nu este cazul. Fațada dă semne clare de oboseală, iar o parte din tencuială s-a pierdut deja, cine știe de când.
Afișele cât casa nu reușesc să acopere starea exterioară nu prea grozavă a clădirii. Proprietarul acestei părți a Palatului Culturii ar putea să se gândească la integrarea acestei aripi în ideea generală de reabilitare și recondiționare, pentru că și strada Mărășești este una foarte circulată și va fi și mai aglomerată pe măsură ce ne apropiem de 2021. Iar grija față de detalii este o trăsătură care definește orașele europene care se respectă.
