Tradiționalul concurs al cârnaților șvăbești s-a ținut la Săcălaz, în acest an. Locul I a fost adjudecat de un localnic
Degustarea cârnaților bănățeni a trecut de jumătate de secol în care, anual, publicația de limbă germană Banater Zeitung organizează cunoscutul „Worschtkoschtprob”, adică o degustare jurizată, de rețete autentice din Banat.
Ediția din anul acesta a avut loc joi, 19 februarie 2026, la Căminul Cultural din Săcălaz.
Manifestarea, formalizată în anii ’70, aduce în prim-plan cârnații de casă și rețetele păstrate din generație în generație și a reunit 30 de producători locali din județele din Vestul țării dar și iubitori ai gastronomiei tradiționale a șvabilor din zonă.
La „Degustarea cârnaților bănățeni” sau „Worschtkoschtprob” sunt acceptate exclusiv probe de cârnați de casă, fără produse din comerț. Câștigătorii au primit premii și diplome, iar jurizarea a fost realizată de cinci persoane desemnate de organizatori. Ca în fiecare an, s-a acordat și un premiu special al juriului special, format din jurnaliști.
Marele premiu a fost câștigat de către Vasile Pătrașcu, localnic din Săcălaz, urmat de timișoreanul Cristian Sertea și echipa sa pe locul al doilea și de Erich Buchmann, tot săcălăzean, pe locul al treilea. Premiul special al juriului presei a fost acordat lui Dorin Rada, un producător local din județul Arad.
“Această rețetă o am de la vecinii și prietenii mei etnici germani care au locuit în această comună. Sunt născut în localitatea Săcălaz, părinții mei sunt veniți din 1945 și am învățat de la acești oameni lucruri bune și frumoase, respectiv cum se prepară porcul și mezelurile, respectiv cârnațul. Această rețetă conține patru componente importante: sare, piper, boia și usturoi.
Cantitatea de sare face parte dintre rețete și în funcție de gust. Componența materialului este la 8 kg de carne, de spată, la care se adaugă 2 kg de grăsime. De la nemții din Săcălaz am învățat nu numai preparatul șuncii.
Soția și soacra mea sunt ungroaice, soția a învățat de la nemți să facă niște prăjituri care persistă și în ziua de astăzi…cremeș sau crempită și multe alte rețete, strudelul care au venit cu el și multe, multe alte preparate.
Ca bărbat nu știu să vi le detaliez, o femeie vi le-ar spune. Iar ca participant, important la preparatul cârnațului este partenera mea de viață și de combinat cârnați, soția mea, Marcela”, ne-a declarat Vasile Pătrașcu, câștigătorul locului I.
“Pentru noi a fost o bucurie să găzduim concursul la Săcălaz. Unul dintre planurile mandatului meu a fost să mă ocup de patrimoniul localității, de tradițiile etniilor, căci avem multe în Banat dar și de protecția socială a minorităților defavorizate.
Numai așa poți închega o comunitate în care oamenii să se respecte și să se ajute între ei. Am pus la dispoziția organizatorilor căminul cultural, bucătăria, am contribuit și cu mâncare și băutură, din rezervele noastre personale pentru un eveniment reușit”, a spus Dumitru Boboi, primarul din Săcălaz.
Sufletul evenimentului este un gazetar cu experiență, Siegfried Thiel, redactorul șef al ziarului de limbă germană Banater Zeitung, care păstrează această tradiție.
“Se organizează cu mici înteruperi din 1972. A fost o înterupere la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90 și, pe urmă, doar de două ori, undeva în anii 96 sau 97, nu s-a ținut și, pe urmă, un an din cauza pandemiei.
Nu este festival, este eveniment concurs, așa îl numim. Concursul este organizat de ziarul nostru. Banater Zeitung și-a luat angajamentul ca să facă acest eveniment este din 1972. Noi am făcut-o din 2012, am început să facem o chestiune itinerantă, am plecat în afara Timișoarei.
Până atunci nu s-a ieșit din Timișoara, eu am avut atunci ideea și inițiativa de a pleca, la început, la Sânnicolau Mare, la Lugoș și așa mai departe, și numai de două ori, din 2012, am ținut în Timișoara. De exemplu, ultima dată în anul Capitalei Culturale, în 2023. Dar restul edițiilor le-am dus spre cititori, spre oameni, în localitățile din Banat.
Dar unde mai există o tradiție șvăbească, unde ai oameni, unde ai parteneri de dialog, unde mai este și o mică comunitate germană, pe care o reunești, dar nu numai comunitatea germană, pe toată lumea, ați văzut.
Noi, cu români, cu sârbi, cu maghiari, deci nu este o chestie de enclavă. Noi suntem deschiși pentru toată lumea.
Se face și carne fiartă la cazan, ceea ce se poate face repede. O carne de cazan, care așa se numește, în germană, kesselfleisch, care se pune pe masă proaspăt gătită. Asta este ideea, să fie și cu o surpriză.
CITEȘTE ȘI: Alfred Simonis: Vrem să înființăm un fond județean care să susțină comunele care aleg să se unească
Dar asta nu este întotdeauna. Din când în când, reușim să facem așa ceva, vrem să aducem în fiecare an ceva nou.
Dar centrul de greutate sunt cârnații produși de casă în primul rând, dar ideea de bază sunt probele aduse de concurenți.
Pentru că fără concurenți, nu mai trebuie să faci evenimentul, nu mai cheltui niciun ban, pentru că concursul este central. Și restul, ca să fie ceva pe masă, să fie frumos, să fie interesant, asta ne străduim noi cu partenerii care ne ajută”, ne-a spus organizatorul principal, jurnalistul de cursă lungă Siegfried Thiel.
Evenimentul a pornit în anii ’70 ca o întâlnire informală a jurnaliștilor de la publicația germană Neue Banater Zeitung, înainte de Postul Paștilor. Fiecare aducea de acasă cârnați și afumături pregătite la „pomana porcului”, iar întâlnirea s-a transformat treptat într-un concurs gastronomic.
Din 1995, evenimentul a devenit public și a atras anual sute de participanți. În ultimii ani, festivalul a căpătat un caracter itinerant, fiind organizat și în localități din județele Arad și Caraș-Severin, pentru a fi mai aproape de producătorii din Banat.
