Timişul, luat cu asalt de forţa de muncă din străinătate

Faţă de anul trecut, numărul angajaţilor din afara ţării este de câteva ori mai mare. Piaţa forţei de muncă este într-o continuă efervescenţă. Mulţi români au plecat şi continuă să ia drumul străinătăţii, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. După o vreme, unii se întosc, alţii migrează spre alte ţări şi asistăm, practic, la o dinamică permanentă, pe care nu am fi bănuit-o în anii trecuţi.

În acelaşi timp, însă, se produce şi un fenomen invers: în România sosesc tot mai mulţi muncitori din alte ţări, în special din zone cu şomaj ridicat şi cu nivel de trai scăzut. Timişul este unul dintre judeţele cele mai asaltate de forţa de muncă din străinătate, în sprijinul acestei teorii venind chiar numărul angajaţilor din afara României, aflat într-o continuă creştere.

Fără îndoială, este un lucru de apreciat şi ar putea fi privit ca o etapă în dezvoltarea judeţului din punct de vedere al atractivităţii locurilor de muncă, din moment ce putem spune, iată, că nu doar se pleacă în străinătate, ci mai vin şi alţii la noi.

Cine vine? În general, vin angajaţi din ţări cu grad mai scăzut al nivelului de trai, majoritatea persoanelor neavând studii superioare.

În schimb, se constată o orientare către anumite ţări, atunci când vine vorba de domeniul de activitate în care se caută angajaţi. De exemplu, din Serbia sosesc foarte mulţi brutari şi patiseri, dar şi muncitori în agricultură, în special pentru fermele din zona Sânnicolau Mare.

În agricultură sunt foarte mulţi angajaţi şi din Sri Lanka şi India, iar în sectorul construcţiilor, predomină muncitori din China. Mulţi angajaţi din Serbia sunt aduşi şi de către firmele de procesare a cărnii sau de porţelan, aşa cum este cazul la Lugoj.

O altă categorie aflată în expansiune pe piaţa forţei de muncă este cea a bonelor. Tot mai multe mămici din Timişoara optează pentru dezvoltarea carierei profesionale, aşa că nu mai au timp să stea acasă cu cei mici. Aşa s-a dezvoltat această adevărată industrie a bonelor, unde cele mai multe lucrătoare parvin din Filipine şi Nepal.

În total, însă, cei mai mulţi muncitori sunt aduşi din Vietnam. Există şi un mic segment de angajaţi cu studii superioare, pentru domeniul IT, aceştia venind din India, dar în număr foarte mic. De la lună la lună, numărul angajaţilor veniţi din alte ţări este tot mai mare. Astfel, dacă în 2018, în Timiş au venit la muncă aproximativ 300-400 de persoane din afara ţării, doar în primele luni ale acestui an, numărul acestora a depăşit 1.000, după cum a declarat Adrian Mitroi, şeful Serviciului pentru Străini Timiş.

Cu o parte dintre ei s-a întâlnit, în centrul Timişoarei, chiar şi primarul Nicolae Robu, concluzia edilului fiind relevantă pentru situaţia actuală a dinamicii de pe piaţa forţei de muncă: „Asta-i lumea de azi: confrați de-ai noștri – mai ales din regiunile cu șomaj ridicat ale țării – pleacă la muncă în străinătate, iar la Timișoara sunt aduși să acopere deficitul de forță de muncă muncitori din Vietnam, China, Pakistan etc”.