Timișorenii sunt luați de proști: plătim pentru deszăpezire și de 13 ori mai mult decât Clujul!

În luna ianuarie 2020, când nu a existat zăpadă în oraș, ci doar a fulguit de două ori, primăria a achitat 800.000 de lei firmei Brantner

Dacă noi, timișorenii, am inventat zicala “Banatu-i fruncea”, nici clujenii nu s-au lăsat mai prejos și au adaptat-o, anunțând că, în cazul ăsta, “Ardealu-i mintea”. În articolul de față vă vom prezenta cifre, multe cifre, care vă pot ajuta să concluzionați cine iese mai câștigat din disputa pe teme de deșteptăciune dintre bănățeni și ardeleni.

Deszăpezire într-o lună în care n-a nins?!

Zilele trecute, am intrat în posesia unei informații care ne-a pus pe gânduri: Primăria Timișoara plătește firmei Brantner (cea care a câștigat atât contractul de salubrizare stradală în Timișoara, cât și pe cel de deszăpezire) suma de 786.561 de lei pentru “deszăpezire ianuarie 2020”. Cum în Timișoara nu a existat zăpadă serioasă în luna ianuarie – am întrebat la Centrul Meteorologic Regional Banat Crișana și am aflat că a fulguit doar de două ori luna trecută, în 4 și 17 ianuarie -, am început să săpăm pentru a afla ce reprezintă, în acest caz, “deszăpezirea” în valoare de aproape 800.000 de lei (circa 165.000 de euro).

E vorba, cică, de combaterea poleiului

L-am sunat pe directorul de producție din Timișoara al firmei Brantner, domnul Gabriel Blaga, care ne-a explicat că așa-zisa “deszăpezire” a constat, de fapt, în activitatea de combatere a poleiului. “Noi am acționat la cererea primăriei, nu am acționat de capul nostru. Am împrăștiat sare, clorură de calciu, material antiderapant”, ne-a declarant domnul Blaga. I-am telefonat apoi șefului Biroului Salubrizare din cadrul Primăriei Timișoara, domnul Daniel Coraș, al cărui punct de vedere a fost similar cu cel al reprezentantului firmei Brantner. Bun, am admis că formularea “deszăpezire” poate fi una generică, putând fi vorba, într-adevăr, și de alte activități precum cele precizate de interlocutorii noștri.

În căutarea tarifelor lămuritoare

Doar că suma rămânea, totuși, prea mare. Dacă doar pentru combaterea poleiului și îndepărtarea chiciurei de pe carosabil municipalitatea plătește 800.000 de lei, atunci la ce sume s-ar ajunge dacă în Timișoara va începe să ningă serios și să se formeze troiene de zăpadă? Pornind de la această întrebare, am început să căutăm tarifele stabilite pentru fiecare operațiune prevăzută în contractul de deszăpezire câștigat de firma Brantner. Ne referim la prețurile pentru următoarele activități: curățarea manuală și mecanizată a zăpezii și gheții, combaterea poleiului prin stropirea cu sare și clorură de calciu, împrăștierea manuală și mecanizată a materialului antiderapant, încărcarea și transportarea zăpezii și a gheții, curățarea gurilor de scurgere din rețeaua de canalizare.

Informații publice ascunse cu bună-știință

În mod firesc și transparent, toate aceste tarife ar fi trebuit să fie aprobate de Consiliul Local Timișoara și să fie postate pe site-ul primăriei. Pe portalul municipalității, la Hotărârea Consiliului Local 184/23.04.2019 privind delegarea gestiunii serviciului public de curăţare şi transport al zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau îngheţ în Municipiul Timişoara, în anexe apar o grămadă de informații, dar nici un cuvânt despre aceste tarife!

Iar în procesul-verbal al ședinței consiliului local din 23 aprilie 2019, întreaga chestiune este expediată rapid, în câteva fraze, și hotărârea votată în unanimitate. OK, poate că onor consilierii locali aveau în mapele de ședință tarifele respective și le-au aprobat în deplină cunoștință de cauză, dar e cel puțin ciudat că n-a avut nimeni nimic de comentat cu privire la prețurile defalcate.

Iar dacă domnii consilieri locali n-au avut nimic de comentat în primăvara trecută, o vom face noi acum. Asta pentru că, în ciuda flagrantei lipse de transparență a primăriei, care se traduce prin ascunderea cu bună știință a unor informații publice, noi am obținut centralizatorul de prețuri pe fiecare activitate în parte din contractul pentru deszăpezire încheiat de Primăria Timișoara cu firma Brantner.

Colegii din Alianța Vestului sunt mai săraci sau mai chibzuiți?

Și nu numai atât. Am căutat și am găsit din prima, fără mari eforturi, tabelul cu prețurile plătite de Primăria Cluj-Napoca pentru exact aceleași activități firmei Rosal. Spre deosebire de colegii lor din Alianța Vestului, clujenii au afișat totul pe site-ul primăriei, la vedere. Cu cele două documente față în față, ne-am apucat să comparăm prețurile. Ce am constatat? Ceva absolut senzațional: că Primăria Timișoara este de peste zece ori mai bogată decât Primăria Cluj-Napoca și își permite să arunce cu banii pe fereastră. Sau că funcționarii timișoreni sunt de peste zece ori mai fraieri decât omologii clujeni. Alegeți dumneavoastră varianta pe care o doriți, după ce analizați cifrele care urmează.

În partea de sus, tarifele din Cluj-Napoca; în partea de jos, tarifele din Timișoara

 

La Timișoara plouă cu bani

Clujenii plătesc 448,25 lei/1.000 metri pătrați pentru “curățat manual zăpada și gheața”, în timp ce timișorenii achită 494,98 lei, asta-i cea mai mica diferență, să vedeți ce urmează… Administrația Boc achită 9,04 lei / metro cub pentru “încărcat și transportat zăpadă și gheață”, iar administrația Robu este de peste patru ori mai generoasă: 38,27 lei / metru cub.

Clujul plătește 11,28 lei pe bucată pentru “curățarea de zăpadă și gheață a gurilor de scurgere”, iar Timișoara scoate din bugetul public 18,80 lei pe bucată pentru “curățat guri de scurgere din rețeaua de canalizare”.

La Cluj, “combaterea poleiului cu amestec de sare și nisip” costă 31,96 lei pe 1.000 de metri pătrați, iar la Timișoara activitățile similare costă 87,31 lei pe 1.000 de metri pătrați “împrăștierea manuală a materialului antiderapant”, respective 50,83 lei pe 1.000 de metri pătrați “împrăștierea mecanică a materialului antiderapant”, adică un total de 138,14 lei, de patru ori mai mult decât în metropola ardeleană.

Cum să dai pe o banală sare de zece ori mai mult decât alții?

Și am ajuns la cireașa de pe tort. Reprezentanții firmei de salubritate Brantner și cei au Primăriei Timișoara au susținut, la unison, că suma de aproape 800.000 de lei pentru “deszăpezirea” din luna ianuarie a fost plătită, de fapt, pentru combaterea poleiului prin aruncarea de sare brută și de clorură de calciu pe carosabil. Suma este uriașă și de la ea am plecat în investigația noastră.

Iată adevărul: Primăria Municipiului Cluj-Napoca plătește firmei Rosal 17,05 lei pe 1.000 de metri pătrați pentru “combaterea poleiului cu sare pură”, 27,53 lei pentru “combaterea poleiului cu emulsie de sare” și 15,88 lei pentru “combaterea poleiului cu soluție de clorură de calciu”, în timp ce Primăria Municipiului Timișoara pare că înoată în bani: 263,45 de lei (!!!) pentru “combaterea poleiului și a gheții prin stropire cu soluție de sare cu inhibitor”, respectiv 201,55 lei (!!!) pentru “combaterea poleiului și a gheții prin stropire cu soluție de clorură de calciu”.

Boc a încheiat, în 2016, un contract de 10 ori mai avantajos decât Robu

Da, ați citit bine! Trupa lui Nicolae Robu se sparge în figuri, plătind de zece ori mai mult decât oamenii lui Emil Boc pentru sarea, banala sare, pe care o aruncă nu în bucate, ci pe șosele. Iar pentru clorura de calciu Primăria Timișoara scoate din buget de aproape 13 ori mai mult decât omologii de sub Feleac! Felicitări și la mai mare!

Dacă Brantner ar fi cerut și mai mult, primăria plătea fără să clipească

Chestionat pe acest subiect, șeful Biroului Salubrizare din primărie, Daniel Coraș, ne-a explicat că procedura de ofertare este stabilită prin Legea 98/2016 și că tarifele cu care vine ofertantul – în speța de față, firma Brantner – nu pot fi negociate de beneficiar. „Adică dacă venea Brantner cu un preț de 800 de lei, în loc de 200, primăria ar fi acceptat și prețul acela?!” a fost întrebarea noastră. Iar răspunsul a fost dezarmant: „Sigur”.

Cei mai tari din parcarea goală

Cu alte cuvinte, să fi avut Primăria Timișoara ghinion, pur și simplu, ca Rosal să meargă la Cluj cu o ofertă și de zece ori mai atractivă, iar funcționarii lui Robu să nu fi avut de ales și să fi fost obligați să accepte singura ofertă care li s-a făcut pentru deszăpezire? Ne îndoim. Și ne îndoim pentru simplul motiv că doar cu vreo trei ani înainte de a bate palma cu Primăria Timișoara, firma Brantner a câștigat un contract de salubrizare și deszăpezire chiar în Cluj-Napoca. Și ce să vezi?

În contractul încheiat în 26.10.2016 între Primăria Cluj-Napoca și SC Brantner Servicii Ecologice SRL, tarifele ofertate pentru serviciile de deszăpezire erau la același nivel cu tarifele practicate astăzi, în orașul condus de Emil Boc, de firma Rosal! Brantner le cerea clujenilor, în 2016, exact aceiași bani pe care îi cere astăzi Rosal, adică de zece până la de 13 ori mai puțin decât le cere Primăriei Timișoara! Acum aveți, probabil, răspunsul la întrebarea dacă Primăria Timișoara este de peste zece ori mai bogată decât cea din Cluj-Napoca sau de peste zece ori mai fraieră.