Timișoara, surclasată în disputele cu Alexandria și Turnu Măgurele. Garnitura de politicieni de pe malurile Begăi ar trebui dată la reformă

O știre din celebrul județ Teleorman a făcut, în aceste zile, înconjurul patriei. Aici vor exista, în viitorul apropiat, două stadioane noi, care vor scoate din bugetul de stat peste 16 milioane de euro, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții.

Aceeași instituție îi transmitea, cu multă politețe, primarului Timișoarei, la sfârșitul anului trecut, că sala polivalentă cu 15.000 de locuri și stadionul cu o capacitate de 42.000 de spectatori au fost trecute pe lista-sinteză din cadrul subprogramului complexuri sportive.

Cum-necum, investițiile de stat se îndreaptă, din nou, tot spre alte zone ale țării. Așa s-a întâmplat nu doar cu complexurile sportive, ci și cu șoseaua de centură, spitalul regional și alte investiții necesare orașului de pe Bega. Să dai vina pe București în astfel de condiții, când toate partidele au fost deja la putere, pare deja prea simplu. Oare stimabilii politicieni din partea locului, atât de avizi de voturi în campaniile electorale și atât de zgârciți ulterior cu prezența și demersurile, chiar nu au nici o răspundere?

Județul Teleorman va avea în viitorul apropiat două stadioane noi, la Alexandria și Turnu Măgurele. Costurile vor fi de circa 12 milioane de euro pentru Alexandria și peste 4,2 milioane de euro pentru Turnu Măgurele, ambele din bugetul de stat. Banii vor fi furnizați de Compania Naționala de Investiții.

La Turnu Măgurele au început deja lucrările la noua arenă, în timp ce la Alexandria acestea vor începe cel mai probabil în toamnă. Lucrările vor dura, conform estimărilor, 18 luni. Mai hazliu este că pe cele două stadioane vor juca echipe din ligile inferioare de fotbal, acolo putând fi urmărite, măcar la nivel de meciuri amicale, nu doar FCM Alexandria ori Sporting Turnu Măgurele, ci și ACS Astra Plosca, Tineretul Siliștea, Ajax Botoroaga ori Atletic Orbeasca.

Relansăm sportul de masă

Motivațiile Companiei Naționale de Investiții pentru banii trimiși în Teleorman sunt pline de o înțelepciune desprinsă parcă din documentele de partid de acum 30 de ani:

„Astfel, investiția propusă se justifică ca (cacofonia face parte din joc – n.r.) fiind necesară și oportună pentru relansarea sportului de masă și de performanță atât la nivel local, cât și regional. Realizarea acestei investiții va contribui la dezvoltarea fotbalului de performanță din zonă prin oferirea infrastructurii necesare organizării de meciuri de fotbal la nivel național și internațional (…)”.

Nici Primăria Alexandria nu este mai prejos: „Măsurile ce pot fi implementate de către autoritățile locale în scopul stopării eroziunii demografice nu vor fi niciodată prea vremelnice, singura întrebare fiind: când anume aceste măsuri vor fi implementate prea târziu pentru a mai avea efecte? Investiția în infrastructura sportivă pentru discipline cu grad redus de auto-sustenabilitate este una dintre măsurile uzuale practicate la nivel european, alături de investițiile în infrastructura culturală. Efectele pricipale ale acestui tip de investiții sunt pe termen lung și constau în principal în sporirea nivelului de viață și consolidarea conștiinței civice în sânul comunității. Nu sunt de neglijat nici locurile de muncă create și beneficiile economice”.

Și la Craiova, și la Târgu Jiu…

La ora actuală, Compania Națională de Investiții are în lucru alte două stadioane, unul la Craiova, cu o capacitate de circa 30.000 de locuri, și celălalt la Târgu Jiu, cu 12.500 de locuri. Măcar în aceste două orașe există echipe de fotbal în prima ligă. La Cluj-Napoca a fost construită o arenă nouă pe vremea când fostul și actualul primar Emil Boc era premier.

Sunt timișorenii luați de fraieri?

La Timișoara doar se aude, de mai bine de două decenii, de investițiile extraordinare pe care le va face guvernul și… cam atât. Au trecut pe la tribunele instalate în zona centrală a orașului tot felul de politicieni aflați în campanie electorală care au promis marea și sarea, iar în final, ne-au oferit praful de pe tobă.

De ce suntem în permanență luați de fraieri este destul de greu de explicat. O variantă ar fi că dacă stânga ajunge la putere, oricum nu face nimic în Timișoara, pentru că știe că nu primește voturi, iar dacă ajunge dreapta, de ce să investească, dacă oricum e votată?

O altă variantă de luat în calcul este aceea a politicienilor locali extrem de slabi, care nu știu să se (z)bată pentru oamenii pe care îi reprezintă. Prea mulți au plecat spre capitală și tot ceea ce i-a interesat a fost să se căpătuiască și să-și țină spinarea plecată, prea mulți Agamiță Dandanache au fost impuși prin colegiile Timișului, iar cei de aici i-au primit cu brațele deschise.

Locuitorii din orașul de pe Bega ar putea, măcar din patru în patru ani, să pună mâna pe măturoi și să-i mai trimită la reformă pe cei care de prea multă vreme nu au dovedit că sunt în stare să facă nici măcar un lucru cât de mic pentru acest oraș.