Timișoara a inventat, discret, un nou tip de amenajare urbană. Nu apare în ghidurile de peisagistică, nici în noul Registru al Spațiilor Verzi, dar se vede în mai toate cartierele: între trotuar și carosabil, în loc de iarbă, apar bolovani.
Zonele sunt încadrate oficial ca „spații verzi”, deși sunt fie deșertice, fie noroioase, însă rolul lor real este evident — sistem anti-parcare. Prima serie a apărut la finalul anului 2024, iar din primăvara lui 2025 metoda s-a extins rapid în oraș.
Inițial au fost folosite pietre provenite din incinta fostei Grădini Zoologice, închisă și abandonată de ani buni. După epuizarea acestora, aprovizionarea a continuat dintr-o carieră de piatră din județul Arad. Rezultatul: spații verzi minerale, fără vegetație, dar cu prezență contabilă.
Soluția este coordonată de Serviciul Spații Verzi din Primăria Timișoara, condus de Raul Chichireș, responsabil de aceste amenajări urbane. În teren însă apare un paradox: suprafața figurează ca spațiu verde, dar nu produce umbră, nu produce oxigen și nu găzduiește nimic în afară de rocă decorativ-defensivă.
Rămâne o întrebare administrativă, nu estetică: în baza căror avize sunt amplasate aceste elemente permanente pe domeniul public și în ce capitol bugetar sunt încadrate lucrările? La SDM sau la primărie?
Pentru că, dacă niște bolovani împrăștiați sunt considerați spațiu verde, atunci indicatorii de mediu ai orașului cresc… fără să crească și verdele. Decât pe hârtie.
Video-ul alăturat arată situația exact așa cum apare pe teren.
Nu exista iarba, ca parcau toti cum apucau. La ce soferi sunt , doar cu betoane sau pietroaie rezolvi nesimtirea.