Specialiștii de la Spitalul „Dr. Victor Babeș” din Timișoara atrag atenția asupra infecției cu HIV

Specialiștii de la Spitalul "Dr. Victor Babeș" din Timișoara atrag atenția asupra infecției cu HIV

Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) este o afecţiune contagioasă, caracterizată printr-o evoluţie stadială, cu semne iniţiale de infecţie acută, clinic reversibile, urmate de o lungă perioadă de latenţă, cu o stare de sănătate aparentă şi cu reexprimare clinică finală, progresivă.

HIV este un virus care atacă sistemul imunitar al omului, slăbind astfel capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenţilor patogeni. SIDA este prescurtarea pentru „Sindromul Imunodeficienţei Dobândite”.

SIDA nu reprezintă doar o singură boală, ci o colecţie alcătuită din diferite boli care afectează în mod tipic persoanele infectate cu HIV, dar pe care un organism sănătos ar reuși să le combată fără prea multe probleme.

„Rezervorul de infecţie este strict uman, în orice stadiu de evoluţie, contagiozitatea începând după circa 3 săptămȃni de la infecţie şi durează toată viaţa. Receptivitatea este generală, deşi au fost descrise cazuri de rezistenţă la infecţia cu HIV.

HIV se transmite prin trei căi principale: contact sexual neprotejat (oral, anal, vaginal), vertical (de la mamă la făt), parenteral (contact cu sânge sau alte produse infectate) HIV nu se transmite prin contacte obişnuite simple, precum sărut, îmbrăţişări, strângeri de mâini; traiul în comun în locuinţe unde membrii familiei beau şi mănâncă din aceleaşi vase; pe calea aerului, prin mâncare, apă sau prin atingerea oricărui obiect care a trecut prin mâna persoanei infectate sau care a stat în aria de respiraţie a persoanei infectate; piscine sau saune; înţepături de ţânţari sau alte insecte ori contactul cu alte insecte şi rozătoare.

Categoriile clinice ale infecţiei cu HIV cuprind: infecţia primară sau sindromul retroviral acut (categoria clinică A) care se referă la perioada de timp în care HIV pătrunde în organism (În momentul primei infecţii cu HIV, sângele persoanei respective prezintă o încărcătură virală foarte mare.

Adulţii nou infectaţi prezintă frecvent un sindrom antiretroviral acut: febră, mialgii, cefalee, greţuri, vărsături, diaree, transpiraţii nocturne, scădere în greutate. Aceste semne şi simptome apar, de obicei, la 2-4 săptămâni după infecţie, se atenuează după câteva zile şi sunt adeseori diagnosticate greşit ca o răceală) și semnele şi simptomele timpurii ale HIV (categoria clinică B).

Persoanele infectate cu HIV pot părea sănătoase timp de mulţi ani, după care încep să apară semnele şi simptomele de HIV. Pot dezvolta candidoză, limfadenopatie, carcinom cervical, herpes zoster şi/sau neuropatie periferică.

Semne şi simptome târzii ale HIV (categoria clinică C) reprezintă stadiul de SIDA. Pacienţii infectaţi cu HIV dezvoltă infecţii şi malignităţi cauzatoare de moarte. Frecvent dezvoltă pneumonii.

Deși există multe medicamente care se folosesc în tratamentul infecţiei cu HIV, niciunul nu poate eradica virusul. Ele scad capacitatea virusului de a se replica, în felul acesta reducând efectele pe care le are acesta asupra sistemului imun şi a altor organe ale persoanei infectate. Principalul scop al tratamentului antiretroviral este cel de a îmbunătăţi şi prelungi viaţa copilului sau adultului infectat cu HIV”, a precizat as. univ. dr. Ovidiu Roșca.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

1 Comments
Gabi 19 noiembrie 2021
In sfarsit se vorbeste si despre alte boli decat Corona. Oare incepe lumea sa-si revina?!