Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, ocrotitorul Banatului, cinstit la Timișoara.
Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, Mitropolitul Banatului va fi sărbătorit la Catedrala din Timișoara la finalul săptămânii.
Cinstitele sale moaște se află în lăcașul de cult timișorean încă din anul 1956, când au fost aduse de la Mănăstirea Partoș.
Între 14 și 16 septembrie vor avea loc mai multe manifestări liturgice și culturale.
Sâmbătă, în ajunul sărbătorii Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș, mii de credincioși din toate părțile țării sunt așteptați la Catedrala Mitropolitană din Timișoara, pentru a se ruga ocrotitorului Banatului.
Programul slujbelor dedicate cinstirii Sfântului Iosif cel Nou va debuta sâmbătă, la ora 19 cu slujba Vecerniei.
Conform tradiţiei, în finalul slujbei de seară, va avea loc tradiţionala procesiune cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş.
Procesiunea se va desfășura pe traseul Bulevardul 16 Decembrie 1989 – Splaiul Tudor Vladimirescu – Bulevardul Mihai Viteazu – Bulevardul Regele Ferdinand.
După procesiune, racla cu Sfintele Moaşte va fi deschisă și aşezată pe soleea din faţa Sfântului Altar, astfel încât credincioșii să aibă posibilitatea să se închine la cinstitele moaște ale Sfântului Iosif cel Nou de la Partoș.
Urmează de la ora 22, privegherea (Utrenia și Sfânta Liturghie).
Duminică, programul începe ls ora 3.30 cu Acatistul Sf. Ierarh Iosif, la ora 5, Acatistul Maicii Domnului Pantanassa, la 6.30, Taina Sf. Maslu, la 9:30, Sfânta Liturghie arhierească, la 18, Vecernia, urmată la 18.30 de Concertul Corului Catedralei, iar la 21, de Paraclisul Sf. Ierarh Iosif. Programul de luni, include la 7.30, Utrenia, la 9, Sfânta Liturghie arhierească.
Sfintele moaşte vor rămâne spre închinare şi cinstire până luni seara, când, după Slujba Acatistului Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, săvârşită de la ora 18, acestea vor fi reaşezate în locul obişnuit de închinare, din dreapta naosului catedralei.
Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş s-a născut în anul 1568, în oraşul Raguza din Dalmaţia, într-o familie de creştini vlahi, primind la botez numele de Iacob. Rămânând orfan de tată, mama sa i-a dat o creştere aleasă, iar la vârsta de 12 ani a fost trimis la Ohrida să înveţe carte.
Când avea 15 ani, tânărul Iacob este chemat de Hristos la sfânta nevoinţă călugărească, în Mănăstirea Maicii Domnului, din Ohrida.
După cinci ani merge la Muntele Athos şi intră în obştea Mănăstirii Pantocrator. Apoi, a fost rânduit egumen la Mănăstirea „Sfântul Ştefan” din Adrianopol, pe care a condus-o cu multă înţelepciune şase ani.
Apoi este numit egumen în Mănăstirea Cutlumuş din Athos, renumită ctitorie a domnilor Ţării Româneşti, unde se nevoiau mulţi călugări români şi macedoneni.
După ce formează numeroşi fii duhovniceşti, se retrage la linişte în preajma Mănăstirii Vatoped.
Dar, răposând mitropolitul Timişoarei, românii din Banat, călăuziţi de Duhul Sfânt, au ales păstor în locul lui pe Cuviosul Iosif, deşi avea 80 de ani, fiind vestit în toate ţările balcanice şi cinstit ca sfânt încă din viaţă. În anul 1650 este hirotonit arhiereu şi aşezat în scaunul de mitropolit al Timişoarei.
Sfântul Iosif cel nou de la a salvat prin rugăciunile sale Timişoara anilor 1650, iar pentru această minune a sa, Corpul Pompierilor Militari, prin decizia Sinodală din 13-14 februarie 1997, l-a ales ocrotitor al celor care luptă cu flăcările.
