Scumpirea RCA și alte bombe cu efect întârziat. Asiguratorii cer protecție, asigurații rămân cu paguba
Timp de şase luni, tarifele RCA vor fi plafonate la nivelul din luna februarie 2023, nu la cel de anul trecut, aşa cum era iniţial proiectul. Autoritatea de Supraveghere Financiară a luat decizia la insistenţele asigurătorilor, care susţin că ar ieşi în pierdere dacă ar vinde la preţurile din 2022. Aşa că posesorii de autovehicule vor plăti în continuare şi cu 40 de procente în plus atunci când își vor face asigurare obligatorie.
Proiectul merge de la ASF către Ministerul de finanţe şi este foarte posibil să fie adoptat în şedinţa de Guvern de miercuri, 29 martie. “Perioada de un an este retroactivă. Nu ar putea funcţiona în practică aşa cum ne-am fi dorit. Am ales o dată anterioară tarifelor de referinţă publicate de curând. Primele medii practicate de societăţile de asigurări în luna februarie sunt mai mici decât tarifele de referinţă”, a declarat luni, 27 martie, Valentin Ionescu, director ASF.
Scumpiri și explicații ironice
Concret, românii vor plăti mai puţin în medie cu 12% decât acum pentru asigurarea RCA. Tarifele însă sunt mult mai mari faţă de anul trecut. De exemplu, un şofer cu vârsta sub 30 de ani, cu o maşină cu un motor cuprins între 1,8 şi 2 litri, plătea în 2022, în medie 1.853 de lei. Acum a ajuns la un preţ de 2.505 lei. Un altul, cu vârsta între 41 şi 50 de ani plătea pentru un autovehicul de până în 1,6 litri 956 de lei. În 2023, acelaşi şofer achită şi 1.265 de lei.
Tot luni, Consiliul Concurenţei a venit în Parlament pentru a da explicaţii în cazul insolvenţei Euroins. “Când cineva are un preţ mic, îi dă clientului un preţ mic, nu e un subiect în care Consiliul Concurenţei ar trebui să intervină.Cota de piaţă nu e ilegală”, a explicat în fața parlamentarilor, Bogdan Chiriţoiu, preşedinte Consiliul Concurenţei. Până acum, în urma insolvenţei Euroins, nimeni nu şi-a dat demisia.
Ce poate face păgubitul?
Aproape 2,8 milioane de români au polițe RCA în vigoare la Euroins și toate aceste contracte rămân în vigoare până la expirare, dacă titluarii polițelor nu decid să denunțe aceste contracte și să-și aleagă alt asigurător RCA, a anunțat luni Fondul de Garanatre a Asiguraților (FGA).
Potrivit FGA, contractele de asigurare încheiate cu Euroins rămân valabile până la expirare, dacă nu intervine una dintre următoarele situații: titularul poliței denunță contractul de asigurare; se împlinește termenul legal de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, moment în care polițele de asigurare încetează de drept; lichidatorul judiciar numit de instanță odată cu deschiderea în instanță a procedurii falimentului denunță polițele de asigurare, cu informarea prealabilă a asiguratului.
„În privința încheierii unui alt contract de asigurare, la un alt asigurător, acest proces ar trebui derulat în paralel cu acțiunea de denunțare a poliței de asigurare încheiate la asigurătorul aflat în insolvență/faliment.”, subliniază FGA.
Pași de făcut pentru denunțarea polițelor:
• Transmiteți o solicitare de denunțare la Societatea EUROINS Romania Asigurare Reasigurare S.A .Email contact: office@euroins.ro
• Transmiteți la FGA, o cerere de restituire – Anexa 9, completând online formularul dedicat, pe site-ul FGA: Cerere de plată privind acordarea restituirii de primă – www.fgaromania.ro
• Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente: Împuternicire sau Procură, dacă este cazul; Copie act identitate; Copie poliță de asigurare; Copie dovada plății primelor de asigurare, în cazul plății primelor în rate;
Dovada denunțării contractului de asigurare înregistrată / transmisă la asigurător.
FGA va înregistra cererile de plată și le va analiza în ordinea primirii și înregistrării. UNSAR și BAAR au făcut un ghid actualizat cu informații utile pentru asigurații și păgubiții Euroins.
Asigurarea locuinței, afectată de criza de pe piață
Peste 100.000 de români au locuințele asigurate la Euroins. Procedura anunțată mai sus de FGA vizează toate contractele de asigurare pe care le au românii la Euroins, nu doar RCA. La sfârșitul anului 2022, Euroins avea în vigoare 105.000 de contracte de asigurare facultativă a locuinței.
Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) poate plăti până la maxim 500.000 de lei pentru fiecare contract de asigurare al Euroins.
În aceeași perioadă, peste 125.000 de români aveau locuințele asigurate, prin Euroins, cu asigurarea obligatorie împotriva riscurilor de cutremur, inundații și lunecări de teren. În caz de daună, pot primi despăgubiri până la maxim 20.000 de euro de la PAID.
Pentru daune mai mari, banii se pot recupera în limita a 500.000 de lei, de la Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), dacă locuința are asigurare facultativă la Euroins.
Cei care au de recuperat sume mai mari de 500.000 de lei trebuie să se înscrie la masa credală în cadrul procedurii de faliment care se va soluționa în prima instanță de Tribunalul București, iar în faza apelului de Curtea de Apel București.
Euroins are un istoric negativ bogat
Începând cu anul 2020, societatea Euroins România a făcut obiectul unor acțiuni de control inopinate sau permanente din partea Autorității de Supraveghere Financiară, soldate cu 26 de sancțiuni contravenționale în cuantum total de peste 16.000.000 lei.
Principalele nereguli identificate de organismul de control au constat în neîndeplinirea de către Euroins a cerinței obligatorii privind nivelul fondurilor eligibile pentru acoperirea capitalului minim (MCR) și a capitalului de solvabilitate (SCR), supraestimarea veniturilor și subestimarea cheltuielilor, nerespectarea termenelor de plată a despăgubirilor, precum și gestionarea defectuoasă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor de judecată.
Pentru toate aceste nereguli constatate, în data de 17.03.2023, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a votat retragerea autorizației de funcționare a societății Euroins, numirea Fondului de Garantare a Asiguraților ca administrator interimar al societății și promovarea cererii de deschidere a procedurii de faliment.
Este Euroins vârful aisbergului?
Euroins este a patra companie de asigurări care intră în insolvență în ultimii opt ani și al treilea lider de piață intrat în faliment după o decizie a ASF. Pe rând, au intrat în insolvență Astra, în 2015, Carpatica în 2016, City Insurance în 2021.
ASF a anunțat retragerea autorizației de funcționare pentru Euroins, cel mai mare asigurător auto din România, cu peste 2,5 milioane de clienți. Falimentul Euroins survine la un an după ce și fostul lider al pieței RCA, City Insurance, a avut aceeași soartă.
Euroins avea nevoie de 2,19 miliarde de lei pentru a fi solvabilă, iar pentru acoperirea MCR avea nevoie de fonduri în cuantum de 1,75 miliarde lei, a precizat ASF.
”Decizia Consiliului ASF se bazează pe o amplă analiză a situației Euroins România. În acest sens, menționăm faptul că, începând cu anul 2020, Euroins a făcut obiectul unor acțiuni intense de control care au avut drept rezultat evidențierea situației reale a societății. Între februarie 2020 și ianuarie 2023, Autoritatea a aplicat Euroins 26 de sancțiuni, soldate cu amenzi totale de peste 16 milioane de lei, rezultate din 17 acțiuni de control. Toate sancțiunile aplicate de ASF societății Euroins România au fost confirmate, pe fond sau definitiv, de instanțele de judecată cărora societatea li s-a adresat în contestarea măsurilor”, a mai transmis ASF.
La jumătatea lui ianuarie 2023, ziarul Libertatea a deschis o investigație jurnalistică despre piața asigurărilor, plecând de la cazul City Insurance (Cum A început Investigația Libertatea: Falimentul De Sute De Milioane De Euro De La City Insurance Din România, Dezvăluit într-un Document Confidențial, Trimis De Autoritățile Britanice: „Sume Mari De Bani, Bazate Pe Contracte False, Au Fost Transferate Unor Persoane” | Libertatea), unde statul a plătit peste 130 de milioane de euro pentru acoperirea unei fraude, văzută de autoritățile străine, dar nepenalizată încă în România, de către justiție.
De la 1 ianuarie 2023, statul a mărit de la 2,5% la 4% contribuția pe care toate companiile din piața de asigurări sunt obligate să o verse lunar către Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA). Din FGA primesc bani oamenii și firmele rămase neplătite în urma falimentelor companiilor de asigurări. La rândul lor, ca să suporte mărirea impusă de Fond, firmele scumpesc prețurile polițelor, pe care le achită clienții lor, toate persoane fizice sau juridice asigurate în România. E vorba de milioanele de oameni care plătesc poliția obligatorie RCA și de celelalte asigurări – de locuință, de viață, de bunuri, de boală, de studii, de afaceri pentru firme și altele.
Anul trecut, contribuția către Fondul de stat era de patru ori mai mică. În 17 februarie 2022, contribuția a crescut de la 1% la 2,5%, iar acum a ajuns la 4%. Mărirea vine după ce, potrivit datelor oficiale furnizate de Fond către Libertatea, în ultimele 6 luni plățile făcute de stat în cazul City Insurance au fost, în medie, de aproape 60 de milioane de lei lunar.
Conform jurnaliștilor de la Libertatea, din Fondul de Garantare a Asiguraților s-au plătit în 2022 nu doar City, ci și celelalte falimente, mai vechi. Dintre ele, cele mai mari au fost Astra SA și Carpatica Asig SA. Până acum. City Insurance a ajuns să cumuleze, în 14 luni, plăți de 603 milioane de lei, mai mult decât au adunat, în 6-7 ani: Astra cu 555 de milioane de lei, din aprilie 2016 sau Carpatica cu 498 de milioane de lei, din martie 2017.
Firmele de asigurări cer… asigurări
Pentru ca întreaga tragicomedie de fraudare a banilor de asigurare plătiți de către români să fie completă, Patronatul Industriei Asigurărilor din România (PIAR) şi Federaţia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB) solicită de urgenţă o dezbatere cu toţi factorii responsabili la nivel guvernamental şi al pieţei asigurărilor, pentru identificarea celor mai bune soluţii în ceea ce priveşte asigurările RCA. Culmea ironiei!
Cutremurul asigurărilor a tras un semnal negativ în rândul investitorilor de pe piața de capital. Unii dintre investitori consideră că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) lucrează în beneficiul companiilor pe care le supraveghează. Ei arată că marea masă a investitorilor nu solicită apărarea drepturilor lor şi nici nu semnalează eventualele fraude pe care le produc managerii acestor companii.
“ASF, care are de a face cu două părţi: cei pe care, teoretic, îi supraveghează şi cei pentru care supraveghează. Aceştia din urmă nu se comportă ca solicitanţi în adevăratul sens, adică să arate ceva real, să ceară ceva, pe când cei care sunt supravegheaţi deseori oferă prietenie, oferă sprijin, oferă bani – chiar legal, şi aşa mai departe. La ASF s-a instituit o cultură a satisfacerii solicitărilor celor supravegheaţi”, a declarat Ben Madadi, un important investitor în piața de capital din România.
Pe principiul autovictimizării, Patronatul Industriei Asigurărilor din România (PIAR) şi Federaţia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB) cer ca legea să nu se modifice și îşi exprimă îngrijorarea pentru consecinţele economice ce vor fi generate prin adoptarea unei măsuri riscante ca plafonarea sau îngheţarea tarifelor în domeniul asigurărilor şi solicită respectarea pârghiilor legale, realizarea unor studii de impact înainte de adoptarea unor acte normative referitoare la legislaţia RCA şi realizarea de consultări cu partenerii de dialog social pentru identificarea de soluţii în spiritul sustenabilităţii pe termen lung.
În același limbaj de lemn și considerându-se victime, patronatul asiguratorilor și sindicatul angajaților din asigurări, vin cu argumente cel puțin hilare.
“Eforturile celor două entităţi sunt unele susţinute şi pun în slujba oamenilor dialogul social, pentru o dezvoltare sustenabilă, în condiţiile în care multe dintre acţiunile concretizate împreună sunt unice la nivel european: încheierea unui acord privind munca de la distanţă, semnarea unor declaraţii de principii referitoare la sustenabilitate, diversitate, non-discriminarea, incluziunea şi egalitatea de şanse la locul de muncă.
Eforturile nu sunt însă suficiente fără o înţelegere din partea autorităţilor a pieţei asigurărilor, în special cea a pieţei RCA şi a consecinţelor grave ale dumping-ului practicat constant în ultimii 10 ani, care au condus la falimente majore, ale căror costuri sunt suportate într-un final de asigurătorii RCA rămaşi în piaţă, în special prin plata de contribuţii majorate la FGA şi BAAR”, susțin într-un comunicat comun al PIAR şi FSAB.
CITEŞTE ŞI: Cum poţi economisi 200 kWh anual prin setarea şi folosirea corectă a maşinii de spălat şi a uscătorului de rufe
Concluzia este simplă: asiguratorii serioși dar scumpi, se tem de concurența care vine cu prețuri mici și care le pune în pericol propriile societăți și, implicit, viitorul și fericirea angajaților. Însă, pe o piață concurențială, care din păcate, nu are reguli clare și se bazează pe o legislație cu multe lacune, este greu ca firmele serioase dar cu tarife mari să ocupe un segment major al pieței sau să practice prețuri la nivelul veniturilor modeste din România.
Cu toate riscurile pe care le prezintă firmele “neserioase”, consumatorul român, care își asigură mașina și locuința, va prefera prețul cel mai mic. Și va miza pe zicala că “speranța moare ultima”, iar în caz de faliment al asiguratorului, statul va interveni iar asigurarea sa va fi garantată prin Fondul de Garantare a Asiguraților, căci, nu-i așa, Autoritatea de Supraveghere Financiară e în tot și toate.
