Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi

Credincioșii ortodocşi aduc astăzi cuvenita cinstire Sfinţilor Trei Ierarhi, cu prilejul unuia dintre cele mai însemnate praznice ale începutului de an. Sfinţii Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur au, fiecare, şi câte o dată individuală de prăznuire în calendar (1 ianuarie, 25 ianuarie, respectiv 13 noiembrie), dar şi această sărbătoare comună, fi xată de biserică în semn de recunoştinţă pentru rolul lor deosebit în istoria creştinismului. Vasile cel Mare s-a născut în anul 330, în Capadocia, şi provine dintr-o familie de sfi nţi. Bunica sa paternă, Macrina cea Bătrână, e sfântă. Sfi nţi sunt şi părinţii săi. Cinci dintre cei nouă copii ai săi sunt în calendar, iar doi dintre fraţii lui au ajuns episcopi: Grigorie de Nyssa şi Petru al II-lea de Sabaste.

CITEȘTE ȘI: Mărturia medicului care era de gardă când a izbucnit incendiul la „Matei Balș”: „Am auzit țipete de ajutor, deja în secție era un fum foarte gros și nu am putut să mai înaintez”

Pregătindu-se în ştiinţele vremii şi în arta retoricii, Sfântul Vasile cel Mare îl cunoaşte pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care devine prieten şi cu care va păstra, pe viaţă, legătura. Ambii sunt studenţi eminenţi. Deşi nu şi-o doreşte, ajunge episcop şi devine un model de autoritate morală a vremii. Până, însă, să îşi găsească locul în lumea monahală, parcursese mii de kilometri, până în Egipt şi apoi în Siria. Se retrage în cele din urmă în pustiu, unde îşi va da şi obştescul sfârşit. Grigorie de Nazians vine tot dintr-o familie de sfinţi. Chiar dacă iniţial doar mama lui, Nona, credea în Mântuitorul, ea l-a motivat şi pe tatăl lui Grigorie să-L mărturisească pe Hristos. Peste ani, noul creştin va deveni chiar episcop, iar Nona va ajunge şi ea în calendar. E botezat abia la 30 de ani, după modelul lui Iisus. Începe şi el studiul, prin lumea creştină. Iată cum îşi aminteşte el viaţa din tinereţe, alături de Sfântul Vasile cel Mare: “Două căi ne erau cunoscute: cea dintâi, desăvârşită, ne ducea la sfintele noastre biserici şi spre învăţătorii de acolo; cealaltă, care nu era de aceeaşi vrednicie precum cea dintâi, ne ducea la învăţătorii ştiinţelor lumeşti. Noi duceam astfel o viaţă liniştită – ca un izvor de ape dulci în ape amare, cum se crede – nelăsându-ne târâţi de cei ce duceau spre vătămare, ci trăgându-ne noi înşine prietenii spre cele mai bune. Căci şi în aceasta mi-a făcut bine Dumnezeu, căci m-a unit cu un bărbat prea înţelept, unic prin viaţă şi mai presus de toţi prin cuvânt. Cine e acesta? Dar îl cunoaşteţi foarte bine: Vasile, marele folos al vieţii de acum. Cu acesta aveam în comun studiul, acoperişul şi gândurile. Iar dacă trebuie să mă laud, eram o pereche nu neînsemnată în Elada, căci toate le aveam comune şi un singur suflet lega două trupuri distincte. Ceea ce ne unea îndeosebi era aceasta: Dumnezeu şi dorul de cele mai bune”, scrie Grigorie, despre acea perioadă, în poemul despre viaţa sa, care conţine 1.949 de versuri. Mai târziu, după moartea lui Vasile cel Mare, sfântul Grigorie de Nazians pleacă la Constantinopol, unde va fi episcop şi va lupta, în continuare, cu ecourile ereziilor lui Arie şi Macedonie. Sfântul Grigorie de Nazians mai este cunoscut şi ca Grigorie Teologul. Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în Antiohia, în veacul al IV-lea. Învaţă şi ajunge în anturaje alese, în care cunoaşte unele dintre cele mai luminate minţi ale vremii. Pe parcursul formării sale, Ioan simte o atracţie crescândă pentru viaţa de pustnic. După vreo doi ani, nemulţumit de felul în care trăia în familie, se retrage în munţi, în apropierea cetăţii, şi trăieşte în rugăciune. Se întoarce acasă doar după ce se îmbolnăveşte. E primit cu bucurie de mama sa, iar Meletie îl hirotoneşte episcop în anul 381. După cinci ani, episcopul Flavian îl va face preot. Devine predicator al bisericii mari şi îşi îndeplineşte îndatoririle cu entuziasm, vreme de 11 ani. Cele mai cunoscute omilii (predici – n.r.) ale sfântului neau rămas din această perioadă a vieţii sale. Deşi nu şi-o dorise, Ioan devine succesorul patriarhului Nectarie al Constantinopolului, în anul 397. Este adus în capitală din porunca împăratului Arcadiu, iar Teofil al Antiohiei a fost obligat să-l hirotonească episcop, pe data de 26 februarie 398. Din noua sa poziţie, Ioan îşi începe seria de reforme. Nu-l încântă privilegiile funcţiei, nici bogăţiile. Găsise cetatea şi biserica într-o stare pe care o considera de profundă decădere. Suprimă luxul reşedinţei episcopale şi impune traiul ascetic pentru slujitorii Domnului. Le solicită tuturor preoţilor să folosească bogăţiile la care au acces în interesul săracilor. Călugăriţelor le interzice să locuiască laolaltă cu preoţii şi le cere până şi văduvelor să trăiască în castitate. În genere, îşi îndreaptă eforturile împotriva corupţiei şi a desfrâului, iar acest lucru îi atrage duşmănia multor oameni puternici ai vremii. În scurt timp, simţindu-se ameninţaţi, duşmanii lui Ioan, inclusiv cei din mediul clerical, se unesc împotriva sa. Împăratul îl va alunga, dar se vede curând nevoit să-l recheme, la presiunile poporului. Când vede că lupta Sfântului cu desfrâul nu s-a potolit, îl alungă din nou, iar Sfântul Ioan Gură de Aur moare pe drum spre locul de exil. Obiceiuri și tradiții din bătrâni Odinioară, prin sate se obişnuia ca, în această zi de sărbătoare închinată celor trei sfinţi, să se facă praznice de pomenire a morţilor din familiile credincioşilor, iar fetele tinere se rugau şi ţineau post pentru a avea o căsnicie fericită. Tot tradiţia populară mai spunea că aceluia care va lucra în această zi nu-i va merge bine “în ale casei” şi poate să orbească. Bătrânii credeau că de Sfinţii Trei Ierarhi se schimbă vremea, vestind apropierea primăverii. Hramul istoric al Catedralei Mitropolitane din Timişoara Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur reprezintă hramul istoric al Catedralei Mitropolitane din Timişoara. Programul liturgic a început încă din ajunul hramului, mai exact de ieri după-amiază când, la ora 17, în cea mai importantă biserică ortodoxă din oraș s-a oficiat Slujba Vecerniei unită cu Litia. Astăzi, în ziua sărbătorii, la ora 7 se va săvârși Slujba Utreniei, urmată de Acatistul Sfinților Trei ierarhi, după care, la ora 9,30, va avea loc Sfânta Liturghie arhierească. În cadrul slujbei, se vor înălța rugăciuni atât pentru ctitorii Catedralei, cât şi pentru vrednicii înaintaşi pe scaunul mitropolitan al Banatului, Mitropoliţii Vasile Lazarescu şi Nicolae Corneanu.

0 Comments

No Comment.