Școala își redeschide, luni, porțile pentru 2.400.000 de preșcolari și elevi din întreaga țară. Cu mari emoții pentru copii, părinți și dascăli deopotrivă, trăite din motive diferite dar convergente spre aceeași direcție, reluarea cursurilor față în față după aproape trei luni petrecute în fața calculatorului și după experiența unui alt semestru, în anul școlar trecut, derulat sub același scenariu, deschide o cale încă neștiută, privită cu reticență sau cu speranță de actanții procesului educațional. În timp ce pentru cei mai mulți dintre copiii de vârstă mică vestea că vor merge din nou la școală le-a umplut sufletul de bucurie, pentru o bună parte dintre părinți și profesori a însemnat un motiv în plus de îngrijorare.
Cele două ministere, cel al educației și cel al sănătății, care gestionează funcționalitatea învățământul românesc, au ținut să păstreze tradiția patentată de fostul ministru Monica Anisie, aruncând pe ultima sută de metri câteva criterii plăpânde de desfășurare a activităților didactice, și acelea creionate într-un silogism aproape perfect: acolo unde se poate, se face, unde nu se poate, nu se face.
Nelămuriri? Desigur, ar fi câteva, poate câteva mai multe, dar așteptăm și alte ghiduri, regulamente și norme de aplicare care să ne lumineze despre un proces care trebuia și care ar fi putut fi portretizat la nivel teoretic din timp, căci scuza ”aștept evoluția epidemiologică” nu constituie o împiedică în trasarea unui proiect eligibil pe o bucată de hârtie care să poată fi aplicat mai târziu pentru un anumit scenariu.
Pentru elevi, da, pentru profesori, ba
Măiestria pedagogică a minților luminate din guvern a fost, și de această dată, depășită de particularitățile firești ale unor evenimente deloc greu de anticipat, mai cu seamă că ministrul educației Sorin Cîmpeanu a interogat inspectoratele școlare, nu o dată, solicitând propuneri pe marginea subiectului redeschiderii școlilor.
Propuneri s-au făcut, multe dintre ele pertinente, însă forma finală a ordinului comun elaborat de cele două ministere a conturat un plan lipsit de consistență.
Spre exemplu, riscul de răspândire a virusului nu a fost cântărit decât pe una dintre talerele balanței. Elevii și preșcolarii care locuiesc împreună cu o persoană ce face parte dintr-o grupă de risc pot să nu se prezinte fizic la școală, în cazul lor desfășurarea procesului educațional asigurându-se în sistem online. Nu același lucru se întâmplă și cu profesorii.
Deși s-a propus ca și cadrele didactice care se află în aceeași situație, respectiv dacă au în familie o persoană cu comorbidități, să poată preda online, propunerea nu s-a mai regăsit în documentul final. Motivul oferit de ministrul Sorin Cîmpeanu a fost acela că dascălii ”sunt totuși adulți și au o altă capacitate de gestionare a lucrurilor în raport cu elevii”. Doar în cazurile în care starea de sănătate a profesorilor se încadrează într-o grupă de risc, activitățile didactice se vor desfășura online.
Nu e hibrid, dar totuși e… hibrid
Sistemul hibrid, neagreat de ministrul Sorin Cîmpeanu, va funcționa însă în continuare, dar sub o altă formă: în situația în care o parte dintre elevii unei clase nu pot fi prezenți fizic la ore din cauza problemelor de sănătate.
În acest caz, predarea se va face atât în clasă, pentru elevii prezenți, cât și online, pentru cei de acasă.
Totuși, ministrul educației a reușit să elimine un procedeu birocratic, și anume faptul că părinții care au depus, la începutul anului școlar, adeverințe medicale ce atestă starea de sănătate vulnerabilă a copiilor lor nu vor mai trebui să aducă altele. De asemenea, cei care le obțin în acest semestru le vor putea trimite școlilor și în format online.
Tot sub aspectul stării de sănătate, Sorin Cîmpeanu a precizat că elevii care prezintă simptome și nu mai pot, din acest motiv, participa la ore, nu vor fi puși absenți, prevenția fiind un factor care primează în aceste cazuri.
Totuși, dacă lipsesc mai mult de trei zile, reîntoarcerea lor în colectivitatea școlară va trebui să fie însoțită de o adeverință medicală. În situația în care există suspiciunea îmbolnăvirii unui elev în timpul orelor, acesta va fi izolat într-o încăpere separată până la sosirea unui membru al familiei, însă nu va putea fi testat decât cu acordul în scris al părinților.
Suspendarea cursurilor se va dispune la apariția unui caz confirmat de îmbolnăvire cu SARS-CoV – 2 într-o grupă de învățământ preșcolar sau clasă de învățământ primar și la apariția a două cazuri confirmate într-o clasă din ciclurile gimnazial, liceal, profesional și postliceal. Dacă într-o clasă din învățământul secundar apare un singur caz de îmbolnăvire, suspendarea cursurilor se va dispune după efectuarea unei anchete epidemiologice și testarea ”contacților”.
Educația fizică, cu mască sau fără?
Regulile de distanțare fizică se mențin și nu prea. Dacă asigurarea spațiului de cel puțin un metru nu este posibilă, atunci ”spațiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanța maxim posibilă între elevi”.
În traducere liberă, educabilii vor putea fi așezați și câte doi în bancă. Schimbul de obiecte între persoane este, în continuare, interzis, recomandându-se, totodată, evitarea experimentelor practice care necesită mișcare sau interacțiune strânsă între elevi.
Nu se specifică însă modalitatea prin care elevilor li se va permite să-și mănânce sandwich-ul sau să bea apă.
Un apel la imaginație, probabil. Cu excepția preșcolarilor, masca este obligatorie pentru elevi și personalul angajat din unitățile de învățământ, în interior și în exterior, în timpul orelor și în pauze.
Nu se specifică, însă, dacă va trebui purtată și la orele de educație fizică.”Elevii vor purta mască în permanență”, se precizează în document, dar, în timpul desfășurării activităților sportive, aceștia ”vor fi instruiți ca pe tot parcursul activității să nu-și atingă fața, gura, ochii sau nasul cu mâinile neigienizate”. De aici, fiecare deduce după propriul raționament.
Referitor la orele de educație fizică, acestea se pot ține și în sală, dacă vremea de afară nu permite, însă jocurile și activitățile sportive se vor desfășura doar cu respectarea distanțării fizice între elevi.
Ore cu uși deschise
Pentru asigurarea măsurilor sanitare, ușile de la intrare și de la clase, se specifică în ordinul comun, rămân, pe cât posibil, deschise, iar aerisirea sălilor de clasă se va face obligatoriu 30 de minute înainte de începerea orelor, zece minute în fiecare pauză și la finalul zilei.
Se mențin circuitele separate de intrare/ieșire, dezinfecția mâinilor, dar măsurarea temperaturii la intrare va fi stabilită prin norme proprii de conducerile unităților de învățământ. Nu se face mențiune despre durata orelor, însă unele unități de învățământ au revenit la varianta clasică, respectiv de 50 de minute.
Învățământul timișean, mai mult online
Zeci de profesori și sute de elevi din Timiș vor parcurge procesul educațional de acasă, în sistem online, aceștia făcând parte din categoriile exceptate de la prezența fizică la școală.
În ceea ce privește scenariile după care vor funcționa unitățile de învățământ de pe raza județului, acestea sunt stabilite în funcție de rata de infectare atribuită localității în care se află instituțiile educaționale.
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, convocat de subprefectul Mircea Băcală, astăzi, a aprobat scenariul de organizare și desfășurare a cursurilor în unitățile de învățământ din județul Timiș începând de luni, 8 februarie. Scenariile au fost aprobate având în vedere rata incidenței cumulative a COVID-19 la mia de locuitori pe localități, pe ultimele 14 zile, și propunerile consiliilor de administrație ale unităților de învățământ din fiecare localitate, propuneri avizate de către Direcția de Sănătate Publică și de către Inspectoratul Școlar Județean Timiș.
Reluarea activităților care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ se va realiza după cele trei scenarii stabilite în ordinul comun al Ministerului Educației și Ministerului Sănătății: scenariul verde – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mică sau egală cu 1/1.000 de locuitori –, în care activitățile didactice se desfășoară cu prezența fizică a tuturor antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor; scenariul galben – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 1/1.000 dar mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori –, caz în care activitățile care impun prezența fizică la clasă sunt permise pentru antepreșcolarii, preșcolarii, elevii claselor din învățământul primar, precum și pentru elevii claselor terminale din învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal și scenariul roșu – incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 3/1.000 –, în care activitățile didactice față în față sunt permise doar pentru antepreșcolarii, preșcolarii și pentru elevii claselor din învățământul primar.
Astfel, începând de luni, 113 unități de învățământ din județul Timiș, inclusiv cele din Timișoara, vor funcționa în scenariul roșu, 70 vor fi în scenariul galben și 36 în cel verde. Totodată, conform hotărârii adoptate de CJSU, în două unități de invățământ în care au fost identificate și confirmate cadre didactice și personal din cadrul acestora s-a decis suspendarea activității față în față și rămân în scenariul online: Grădința Pesac și Grădinita PP 30 din Timișoara. Totodată, la Școala Gimnazială Parța, localitate în care se înregistrează cea mai mare rată de infectare – 10,66 – toate activitățile didactice se vor desfășura în scenariul online.
Anexă la Hotărârea Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar al Județului Timiș nr. 50/05.02.2021 Anexa pv (1) 05 02-6.
foto: arhivă
