Profesorii din Timiș trag un semnal de alarmă: Educaţia antreprenorială dispare din noile planuri-cadru pentru liceu.
Introdusă la insistenţele Uniunii Europene ca disciplină obligatorie la clasa a X-a pentru toţi liceenii în anul 2006, noile planuri-cadru propuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu prevăd nicio disciplină care să dezvolte competenţele antreprenoriale în învăţământul preuniversitar, atrag atenția profesorii din Timiș care predau educație antreprenorială.
”În urma analizării noilor planuri-cadru, am observat că disciplina Educație antreprenorială nu apare la niciun nivel de clase.
Precizez că în Legea educației, art. 91, lit. g, competența antreprenorială reprezintă una dintre competențele-cheie promovate la nivel european pe care se axează curriculumul nostru național pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, ce determină profilul de formare a elevului.
Competența antreprenorială apare și în Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006).
Având o vechime de peste 30 de ai în învățământ, consider că pentru a forma o competență-cheie fără să aloci nicio oră în trunchiul comun în niciun an din învățământul obligatoriu este o mare greșeală. Interesul elevilor, al părinților și al societății civile în formarea competențelor antreprenoriale există și este la un nivel foarte ridicat.
În varianta actualelor planuri-cadru fără nicio oră de educație antreprenorială în trunchiul comun, un număr mare de elevi nu va avea acces la formarea competențelor antreprenoriale”, precizează Aida Lupulescu, profesor la Colegiul Naţional Bănăţean din Timişoara.
La rândul său, Magda Gurzun, profesor la Liceul ”Grigore Moisil” din Timișoara, transmite că, într-o lume în continuă schimbare, tinerii au nevoie să învețe mai mult decât teorie: ”Educația antreprenorială îi ajută să-și dezvolte abilități practice, cum ar fi gândirea critică, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor rapide.
Elevii învață cum să transforme idei în acțiuni concrete, cum să identifice oportunități și să gestioneze riscuri – competențe esențiale, indiferent dacă vor să devină antreprenori sau să lucreze într-o companie”.
Educația antreprenorială este primul contact cu realitatea al copiilor de liceu, spune Ruxandra Cristina Coseac, profesor la Liceul Teoretic ”W. Sheakespeare” din Timișoara: ”În sensul în care sunt forțați să privescă în jur, dincolo de zidurile școlii, să se uite la ce le place la un model de afacere, să se întrebe de ce le plac unele magazine sau produse și altele nu, de ce ar fi motivați să muncească într-un domeniu și în altul nu, de ce putem sau nu putem crea plusvaloare prin activitatea noastră.
Chiar și dacă realizează că nu vor propria afacere, cel puțin la începutul carierei, informațiile tot sunt importante pentru a-și structura gândurile, a-și vedea abilitățile, talentele, fie și pentru un simplu management de proiect.
Sigur că sunt și câteva aspecte mai puțin plăcute de menționat.
În primul rând, manualele un pic învechite, dar cu ajutorul profesorilor se pot actualiza conținuturile.
De exemplu, automatizarea și inteligența artificială vor fi realități cu care copiii vor trebui să se întâlnească pe piața muncii și atunci poate că nu e suficient să vorbim doar de motivația muncii, ci de noi abilități ce trebuie dezvoltate.
În al doilea rând, ar fi indicat să se studieze întâi economia ca disciplină, sau cel puțin în paralel, în clasa a X-a, să înțelegem ce e cu costurile, cum formăm un preț, ce e concurența, ce e piața etc. și abia apoi să trecem la “înființarea” virtuală de firme.
Deși beneficiază de o oră pe săptămână, disciplina se bucură de concursuri și activități extrașcolare, precum Maratonul pentru Educație Antreprenorială sau concursul Timişoara Creativă.
Chiar și în cadrul orelor de la școală, copiilor li se stimulează creativitatea, gândirea structurată, cunoașterea pieței într-un anume domeniu, riscurile aferente oricărei activități și chiar problematizarea unor aspecte legate de etică sau protecția mediului.
și cel mai promițător proiect are și dezavantaje, important e să fie avantajele mai semnificative.
Disciplina încurajează și alte competențe, precum vorbitul în public, realizarea de prezentări suficient de atractive cât să stârnească interesul colegilor și profesorilor, în prezent, iar ulterior potențialilor parteneri de afaceri, șefilor, clienților. Inclusiv cercetătorii trebuie să știe să prezinte un proiect pentru a atrage finanțări.
În concluzie, ar fi preferabil să nu se piardă această disciplină și aportul ei la formarea unor profesioniști în diverse domenii de activitate”.
CITEȘTE ȘI: Medicii timișeni asigură doar urgențele de Valentine’s Day
