Primăria angajează medici ginecologi la… creșele din Timișoara!

V-am relatat în prima parte a anului trecut, într-o serie de articole având ca subiect derapajele halucinante din Primăria Municipiului Timișoara (PMT), cum șefa Serviciului resurse umane, Rodica Aurelian, violează în toate modurile posibile legislația, în timp ce edilul-șef Nicolae Robu o aplaudă și îi ține isonul.

În Primăria Timișoara, aberațiile sunt la ordinea zilei

Ați aflat în exclusivitate din paginile “Renașterii bănățene” despre un cetățean arab, rezident la Radiologie, instalat de madam Aurelian în cabinetul medical din incinta Universității de Medicină și Farmacie, în ciuda protestelor specialiștilor în domeniu, printre care reprezentanții Direcției de Sănătate Publică și cei ai Colegiului Medicilor Timiș, care au explicat oricui a avut urechi să-i audă că în rețeaua de medicină școlară nu pot profesa decât medici specialiști în medicină de familie, ceea ce presupune un rezidențiat luat în această specialitate.

Toată lumea a înțeles, mai puțin cuplul Aurelian – Robu, care și-a văzut mai departe de treabă.

Medici ginecologi la… creșă

Ca atare, în toamna trecută, la un concurs de recrutare în vederea ocupării posturilor vacante din cadrul Serviciului Public Creșe Timișoara (entitate aflată tot sub tutela primăriei, unde a fost implantată ca șefă, peste noapte, o tinerică piloasă și fără nici o experiență, pe nume Patricia Chelbu-Goje) la care municipalitatea a scos la înaintare patru posturi de medic specialist cu un sfert de normă (fără a se preciza în ce anume să fie specialiști candidații!), s-a prezentat și un medic… ginecolog, doctorița Luiza Pljakic.

Șefia creșelor din Timișoara e o pălărie prea mare pentru Patricia Chelbu-Goje

Aceasta a trecut cu brio de toate probele, inclusiv de prima, selecția dosarelor, la care candidata – medic primar de obstetrică-ginecologie – n-a avut nici o emoție, fiindcă, nu-i așa, Primăria Timișoara nu respectă legislația, ci o creează.

Marea specialistă ajunsă ea însăși ilegal în funcție, Rodica Aurelian, a avut grijă ca la criteriul “pregătire profesională” să pretindă candidaților ca aceștia să aibă “studii superioare de specialitate absolvite cu diplomă; specialitatea medicină”.

Medicină și atât, ați prins șpilul, da? Așa ceva nu există niciunde în România, să nu ți se solicite, la angajarea ca medic, o anumită specializare.

Una-i una, alta-i alta

Ce mai contează că fiecare specialitate – de la medicină de familie la oftalmologie ori de la neurochirurgie la obstetrică-ginecologie – are specificul ei, că nicăieri nu se amestecă lucrurile și că fiecare își vede de treabă pe felia lui?

Ați mai auzit de dentiști care să pună picioare în ghips sau de chirurgi care să trateze bolnavii de astm?!

Ei, la Timișoara este posibil orice, inclusiv ca un ginecolog să monitorizeze sănătatea micuților din creșe, în loc ca această activitate să fie încredințată, conform legii, unui specialist în medicina de familie.

Condiții necesare și obligatorii

Colegiul Medicilor Timiș ne-a informat că, în evidențele sale, doctorița Pljakic figurează ca medic primar de obstetrică-ginecologie, care-și desfășoară activitatea într-un cabinet exclusiv pe această specialitate. Atât și nimic mai mult.

Ba chiar am aflat și că, în 2015, Colegiul Medicilor Timiș a primit două solicitări, una de la o doctoriță specialist în medicină de laborator, iar alta de la o doctoriță specialist în pediatrie, care și-au redobândit dreptul de practică pe medicină general, în urma efectuării unui stagiu și susținerii unui examen.

După ce au îndeplinit aceste cerințe, una dintre doctorițe a dat concurs pe post la o unitate militară, iar cealaltă a susținut concurs pentru gărzi la un centru de permanență (în aceste centre doar medicii de medicină generală și medicină de familie pot face gărzi).

N-a fost și cazul doamnei Pljakic, posibil un bun medic ginecolog, o specialitate care, însă, nu are nici o legătură cu medicina de familie.

Dintr-o discuție telefonică purtată cu doctorița respectivă, am aflat că acesta este primul post pe care-l ocupă într-o instituție publică și că dumneaei n-a făcut altceva decât să se prezinte la concursul organizat de primărie și să depună actele care i s-au solicitat.

Așa este, doamna doctor Pljakic nu are nici o vină că primăria scoate la concurs posturi de medici specialiști în specialitatea… medicină, fiindcă, nu-i așa, nu e prost cel care cere, ci cel care dă…

Primăria brevetează: medici și medici specialiști

Din toamna trecută până în vara asta, Rodica Aurelian pare să fi asimilat o parte din informațiile pe care i le-am prezentat repetat, astfel că, la ultimele două concursuri organizate pentru ocuparea unor posturi de medic la Serviciul de Asistență Medicală, în august și septembrie, Serviciul Resurse Umane din cadrul PMT a făcut un pas înainte: a anunțat că angajează atât medici (cu aceleași cerințe de până acum, adică „specialitatea medicină”), cât și medici specialiști în pediatrie sau medicină de familie.

Șefa Serviciului resurse umane din PMT, Rodica Aurelian, face legea în principala instituție a orașului

(foto: www.adevarul.ro)

Curioși să aflăm ce sarcini le dă primăria medicilor cu „specialitatea medicină” față de cele care le revin medicilor specialiști în pediatrie/medicina de familie, am pus o întrebare în acest sens către municipalitate.

Răspunsul primit a fost sec – „medicul specialist este un grad profesional necesar în anumite situații” -, pentru mai multe detalii fiind sfătuiți să ne adresăm în condițiile Legii 544/2001, ceea ce presupunea să așteptăm o lună de zile după un răspuns.

Cum precedenta solicitare adresată Direcției Comunicare a PMT, în toamna lui 2017, vizând detalii cu privire la instalarea peste noapte în funcția de șefă la Serviciul Public Creșe a tinerei Patricia Chelbu-Goje, n-a primit nici după un an de zile un răspuns, am renunțat acum la a solicita lămuriri suplimentare.

Bibliografie lacunară

Din păcate, procesul de asimilare a informațiilor se desfășoară extrem de greoi în Primăria Timișoara, astfel că, în ceea ce privește bibliografia pe care atât candidații la posturile de medic/medic specialist, cât și candidații la posturile de asistent medical trebuie să o parcurgă în vederea susținerii concursului, aceasta este identică și cuprinde trei texte de lege mari și late: Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, Legea nr. 477/2004 privind codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice, Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și al ministrului sănătății nr. 5298/1668/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind examinarea stării de sănătate a preșcolarilor și elevilor din unitățile de învățământ de stat și particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenței medicale gratuite și pentru promovarea unui stil de viață sănătos.

Atât și nimic mai mult, nici un tratat de medicină, nici un compendiu de specialitate! Ilogic și halucinant!

Prin comparație, pentru ocuparea postului de dirijor la Casa de Cultură a PMT, același serviciu de resurse umane stabilește o bibliografie adecvată, pe lângă diverse legi, candidații având de parcurs cărți de specialitate având diverse teme: teoria muzicii (curs însoțit de solfegii aplicative), folclor muzical și etnomuzicologie, elemente de teoria instrumentelor și a orchestrației, arta cântului și interpretării vocale etc.

Normalitate în toată țara, pe când și la Timișoara?!

Ca să înțelegeți și mai bine enormitățile girate de Serviciul Resurse Umane al PMT, cu binecuvântarea primarului care se laudă non-stop că respectă legea, vă prezentăm cum funcționează lucrurile într-o instituție publică similară celei conduse de Nicolae Robu.

Ne referim la Primăria Municipiului Brașov, care tutelează Serviciul Public Administrare Creșe Brașov, entitate care, în 13 septembrie, a scos la concurs un post de medic specialist.

Nu doar că, din start, cerințele au fost de specializare în pediatrie sau medicină de familie, dar bibliografia aferentă se află la ani-lumină de ceea ce se întâmplă la Timișoara!

Nicolae Robu se laudă non-stop că e ultra-corect, dar în primărie e un haos de zile mari

Tematica pe care trebuie să o stăpânească candidații cuprinde 21 de puncte, acestea acoperind practic întreaga gamă de specialități medicale: afecţiunile respiratorii, cardiovasculare, digestive, renale, reumatice, metabolice, hematologice, endocrine, neurologice, psihice, dermatologice, O.R.L., oftalmologice la copil, noțiuni de puericultură, precum și bolile infecţioase la copil (rubeola, rujeola, varicela, parotidita epidemică, scarlatina, mononucleoza, tusea convulsivă, hepatite virale, toxiinfecţiile alimentare, boala diareică acută).

Se cer asemenea cunoștințe la Primăria Timișoara? Nici în vis!

Continuăm. La Brașov, candidații la ocuparea unui post de medic la Serviciul Public Administrare Creșe sunt supuși unei probe practice care vizează următoarele: acordarea primului-ajutor prespitalicesc în aspirarea de corpi străini, traumatisme craniene, traumatismele ochiului, spasmul hohotului de plâns, epistaxis, apendicită acută, invaginaţia intestinală; interpretarea principalelor investigaţii de laborator; alimentaţia naturalã şi artificialã a sugarului; corelaţia indicilor de greutate şi înălţime; atitudinea terapeutică în faţa unui traumatism ocular; efectuarea unui examen O.R.L.; examenul clinic al unui sugar; alcătuirea unui regim alimentar pentru un om sănătos; tehnici de îngrijire a unui nou-născut; elaborarea unui program de sănătate.

Toate aceste aspecte țin de science-fiction în Primăria Timișoara, acolo unde Rodica Aurelian creează legislație, nu o aplică.

În fine, dacă la Timișoara medicii sunt „ascultați” de madam Rodica și oamenii ei din acele trei legi menționate mai sus, la Brașov, niște oameni normali la cap au decis că, pe lângă textele de lege, candidații medici trebuie să demonstreze că dețin cunoștințe solide de specialitate, în bibliografia de concurs figurând trei volume masive având titlul “Bazele medicinei de familie” (autor: A. Restian), tratatul “Diagnostic şi tratament în practica medicală” (autori: L. Tierney, S.J. McPhee, M.A. Papadakis) și lucrările “Esenţialul în pediatrie” (E. Ciofu, C. Ciofu) și “Pediatrie practică pentru medicii de familie” (S. Buzinschi).

La fel ca la Brașov se întâmplă și la Arad, Cluj-Napoca, Alba-Iulia, Constanța sau Târgu-Mureș, practic peste tot în țară. Din păcate, în Timișoara, diletantismul și impostura sufocă principala instituție publică a orașului…