Preţuri de batjocură pentru fermierii din judeţul Timiş

Nici Consiliul Concurenței și, evident, nici Ministerul Agriculturii nu ne-au putut da răspunsul la o întrebare esențială: ce s-a întâmplat cu piața produselor alimentare în ultimele luni? Din ce motive s-a scumpit enorm mâncarea?

Dacă autorităților guvernamentale nu le putem găsi vreo scuză, trebuie spus și faptul că există o categorie implicată în chestiune, dar care are toate motivele să dea din umeri: fermierii. Asta deoarece prețurile pe care le încaseează pentru produsele agroalimentare, fie că sunt vegetale, fie de origine animală, sunt cam la nivelul de acum trei ani, ba chiar mai jos, în unele cazuri.

Fermierii nu sunt vinovaţi pentru scumpirea alimentelor

„E o certitudine faptul că de aproape două luni ne lovim de sarabanda creşterii preţurilor produselor agroalimentare, fără ca vreo autoritate din Ţara Românească să iasă şi să ne spună care sunt cauzele. Sunt în mod evident majorări exagerate de preţuri. ceea ce dorim noi, agricultorii, să transmitem marii mase de consumatori este că în niciun caz vina nu ne aparţine.

Grâul, porumbul şi multe alte produse vegetale se vând la aceleaşi preţuri ca acum doi-trei ani. La unele produse agro-alimentare, preţiurile sunt chiar în scădere. Să luăm, de pildă, carnea de porc, care a cunoscut o scumpire conjuncturală în preajma Crăciunului, după care a revenit la cinci-şase lei pe kilogram, în viu.

Carnea de vită se vinde la abatoare cu numai patru-cinci lei kilogramul, iar cea de oaie e dată aproape de pomană, cu doar 2,5 sau cel mult trei lei pe kilogram”, punctează Nicolae Oprea, secretar executiv al Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş.

Un mecanism ignorat de autorităţile române

Piaţa europeană a produselor agricole e ceva mai complicată decât a altor mărfuri, pentru că este un domeniu în care statele pot interveni. Inclusiv statul român poate deveni activ pentru a regla disfuncţionalităţile, însă n-a făcut-o, de fapt, niciodată.

Probabil că mulţi fermieri se întreabă, de pildă, de ce Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură poartă această denumire. Simplu: pentru că este o agenţie creată după rigorile Uniunii Europene, iar în spaţiul comunitar funcţionează aşa-numita politică agricolă comună, care prevede, între altele, intervenţia de stat în cazul unor dezechilibre între cerere şi ofertă.

Cu alte cuvinte, statul poate cumpăra sau vinde cantităţi importante de produse agroalimentare, dacă la un moment dat condiţiile de piaţă le sunt defavorabile producătorilor sau, dimpotrivă, consumatorilor finali.

„Mecanismul de intervenţie n-a fost niciodată aplicat la noi. Dar, din păcate, autorităţile noastre nu vin în sprijinul agricultorilor nici prin alte pârghii, pe care le utilizează unele state din UE, precum Polonia sau Ungaria, care acordă subvenţii inclusiv pentru transportul sau depozitarea mărfurilor agroalimentare. Mai sunt şi măsuri fiscale prin care agricultorii din alte state sunt sprijiniţi puternic, dar la noi nu se întâmplă acest lucru”, susţine Nicolae Oprea.