Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă: Motorina ar putea ajunge la circa 11,5 lei/litru în România, până la sfârşitul lunii mai.
Preţul motorinei în România ar putea ajunge la aproximativ 11,5 lei pe litru până la sfârşitul lunii mai, în scenariul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă şi Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, evoluţie determinată de creşterea cotaţiilor petrolului Brent şi a preţurilor motorinei pe hub-ul european Amsterdam-Rotterdam-Anvers, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă, transmit Agerpres și g4media.
Conform sursei citate, piaţa combustibililor din Europa este determinată de câteva variabile structurale majore: evoluţia ţiţeiului Brent (benchmark global), marjele de rafinare pentru motorină (gasoil), costurile logistice şi cererea sezonieră, cursul dolar/leu şi nivelul taxelor şi accizelor din România.
„În mod normal există o relaţie directă între aceste elemente: Brent – Motorina ARA – Motorina România Hub-ul ARA (Amsterdam-Rotterdam-Antwerp) este referinţa europeană pentru produsele rafinate, iar evoluţia preţului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către pieţele regionale, inclusiv România”, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), în studiul publicat luni.
În scenariul pesimist, după o creştere de 80% în primele 10 zile de conflict, preţul motorinei în hub-ul ARA ar putea ajunge la un avans total de aproximativ 117% în următoarele 80 de zile.
Potrivit analizei, scenariul pesimist ar putea apărea în cazul unor tensiuni severe pe piaţa produselor rafinate, generate de un posibil deficit de motorină în Europa, de eventuale sancţiuni suplimentare asupra produselor rafinate ruseşti, de opriri neplanificate în rafinăriile europene sau de creşterea cererii înainte de sezonul agricol şi de vârful activităţilor de transport.
În acest context, preţul motorinei în hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers ar putea ajunge la circa 2.850 dolari pe tonă, nivel care ar reprezenta un şoc major pentru piaţă, peste episoadele înregistrate în timpul crizei energetice din 2022.
Scenariul mediu, considerat de autorii analizei drept cel mai probabil, presupune o creştere a preţurilor în următoarele 80 de zile similară celei din primele 10 zile ale conflictului, respectiv de aproximativ 79%. Acesta reflectă o piaţă tensionată, dar funcţională, caracterizată prin cerere sezonieră ridicată, stocuri relativ scăzute în Europa şi marje de rafinare stabile.
În scenariul optimist, în care creşterea preţurilor ar fi limitată la aproximativ 41%, ar fi necesară o stabilizare a ofertei la nivel global, susţinută de majorarea producţiei rafinăriilor, reducerea marjelor de rafinare şi de o eventuală încetinire a economiei globale.
„Preţurile Brent au crescut cu până la 15%, în weekend ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producţia, deoarece Strâmtoarea Hormuz, o zonă crucială, rămâne închisă din cauza războiului cu Iranul. Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunţat reduceri preventive ale producţiei de petrol şi ale producţiei de rafinărie, invocând ameninţările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz”, susţin autorii analizei.
În Irak, producţia celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, faţă de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul, precizează sursa citată.
Potrivit studiului, scenariul pesimist ar implica un şoc geopolitic major sau un deficit semnificativ pe piaţa globală a petrolului, în contextul unui posibil conflict major în Orientul Mijlociu, al reducerii producţiei de către statele OPEC+ şi al unor perturbări importante ale transportului maritim prin rute strategice precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez.
În acest caz, cotaţia petrolului Brent ar putea ajunge la aproximativ 180 de dolari pe baril, nivel care ar genera probabil inflaţie energetică la nivel global şi presiuni puternice asupra preţurilor tuturor combustibililor.
În scenariul mediu, care presupune o creştere de aproximativ 44% în următoarele 80 de zile, piaţa petrolului ar rămâne tensionată, pe fondul unei cereri globale în creştere, alimentate în special de economia Chinei şi de sectorul transporturilor, în condiţiile unei oferte relativ limitate. Potrivit specialiştilor, intervalul de 120-135 de dolari pe baril este frecvent asociat unei pieţe petroliere tensionate.
