Porturile Dunării bănățene, o resursă neexploatată.
Poate nu multă lume știe că pe sectorul românesc bănățean al Dunării funcționează oficial nu mai puțin de cinci porturi și două puncte de lucru fluviale.
Este vorba despre Baziaș, Moldova Veche, Drencova, Dubova și Orșova (toate fiind clasificate ca porturi și arondate Companiei Națională a Administrației Porturilor Dunării Fluviale), respectiv, de punctele Tișovița și Șvinița (administrate prin aceeași autoritate fluviatilă).
În teorie, acest lucru ar fi trebuit să confere Banatului (Regiunii de Vest, în termeni administrativi actuali) un mare avantaj economic și logistic, dat fiind că axa Dunăre-Main-Rin este principalul bulevard economic al Europei, iar navigația pe apă rămâne și în prezent cea mai economicoasă cale de transport.
Că potențialul economic al porturilor bănățene este unul concret și nu doar teoretic o demonstrează, printre altele, faptul că, la Orșova, gradul de exploatare a suprafeței portuare (cifrată la aproape 51 de mii de metri pătrați) depășește 99 la sută, situând stația fluviatilă de la gurile Cernei în rândul celor mai performante porturi de la Dunărea de Jos.
Dar Orșova este doar o excepție, iar singurul port care mai este utilizat la un nivel demn de luat în seamă este Moldova Veche (78 la sută din cei puțin peste 30 de mii de metri pătrați).
În schimb, baza de la Tișovița (cu o suprafață portuară de circa patru mii de metri pătrați) este încărcată în proporție de doar 2,2 procente, portul Drencova (cu o arie de aproape 20 de mii de metri pătrați) este valorificat la nivelul a 1,4 procente, în vreme ce porturile de la Baziaș (circa 20 de mii de metri pătrați) și Dubova (circa 500 metri pătrați) și, respectiv, halta fluvială Șvinița (peste 6.500 de metri pătrați) sunt complet neutilizate.
Datele au fost surprinse într-un studiu elaborat la sfârșitul anului trecut de Consiliul de supraveghere din domeniul naval, studiu care a evidențiat și unele dintre punctele nevralgice ale infrastructurii portuare bănățene.
Astfel, deși stația fluvială de la Baziaș poartă denumirea de port, acesta nu este împărțit în dane, nu are dotări tehnice sau facilități de operare și nici utilități, iar accesul e asigurat doar pe cale rutieră. Similar, Drencova și Tișovița au acces la rețeaua rutieră și la cale ferată forestieră, dar nu au nici o facilitate, Dubova nu are nici utilități, nici conexiune feroviară, și chiar portul Orșova este lipsit de acces la calea ferată.
Există totuși și o veste bună: potențialul fluviatil dunărean se află în vizorul strategiilor de dezvoltare națională și europeană, iar aceasta se resimte și în porturile bănățene.
În anii din urmă, la Moldova Veche și la Orșova au fost efectuate mai multe investiții (drept este că semnificativ sub nivelul atins de porturile din aval de Porțile de Fier), iar relativ recent, administratorul portuar a realizat un studiu de fezabilitate vizând modernizarea infrastructurii portuare din porturile Drencova, Șvinița și Tișovița, în scopul permiterii acostării ambarcațiunilor de agrement.
