Reprezentanţii Muzeului Naţional al Banatului îi răsfaţă din nou pe iubitorii de istorie cu o poveste parfumată, ţesută în jurul portretului unei doamne de odinioară.
”Dacă ar fi trăit azi, și-ar fi pus statusuri cu subînțeles pe Facebook și ar fi primit aprecieri fără măsură. Dacă ar fi fost personaj de roman, ar fi fost tipa care intră în salon și face liniște doar prin felul în care își aranjează mănușile din dantelă. Dar ea a fost reală. A respirat, a iubit, a calculat fiecare privire aruncată peste umăr. A știut să fie elegantă fără să pară pretențioasă, inteligentă fără să devină incomodă, curajoasă fără să sfideze regulile vremii.
Iar acum ne privește dintr-o fotografie. Cu un aer ușor ironic, ca și cum ar vrea să ne întrebe: << Voi chiar credeţi că Belle Époque era doar despre dantelă şi ceaiuri fine? >>
Banatul și Transilvania începutului de secol XX erau un teritoriu în care femeile trăiau la intersecția dintre tradiție și schimbare. Pe unele le găseai în case elegante, dictând scrisori cu miros de lavandă, învățând arta conversației și rafinamentul gesturilor care puteau influența viitorul unei familii. Pe altele le găseai în fabrici, muncind mai mult și pe mai puțini bani decât bărbații, acceptând slujbe refuzate de ei și adaptându-se la o lume care încă le privea ca pe niște intruse în spațiul public.
Și apoi mai erau cele care, ca tânăra vânzătoare din cofetăria lui Valeriu Braniște, înțelegeau puterea subtilă a feminității. Braniște, un intelectual vizionar și antreprenor respectat, patrona una dintre cele mai cunoscute cofetării din Timișoara. Fata de la tejghea nu era doar o prezență drăguță: știa să observe, să zâmbească exact când trebuie, să transforme un client ocazional într-un obișnuit.
Și mai era ea, doamna din fotografie, o femeie care nu se sfia să privească direct în obiectiv. O femeie care știa cine este și care, dacă ar fi avut ocazia, ar fi fost exact genul care ar fi ieșit în stradă să-și ceară drepturile. Sau, poate, genul care ar fi obținut aceleași drepturi cu o singură privire bine plasată într-un salon de modă sau într-un cazinou.
Belle Époque nu a fost doare epoca doamnelor în dantelă. A fost epoca femeilor care au înțeles cum să supraviețuiască într-o lume care se schimba sub ochii lor. Unele și-au asumat riscuri. Altele au tras sforile din umbră. Dar toate au contribuit la ceea ce suntem azi.
CITEȘTE ȘI: Consultări publice pentru viitorul Sinagogii din Fabric
Dacă vrei să afli mai multe despre ele, despre cum trăiau, cum munceau și cum se reinventa feminitatea în Banat și Transilvania, te invităm să vizitezi expoziția <<Femeia Belle Époque>> din mansarda B2 a Muzeului Național al Banatului, deschisă de miercuri până duminică între orele între orele 10 – 18. Pentru că unele povești nu se spun singure. Trebuie redescoperite.”, au transmis cei de la MNaB.
