Obezitatea se află într-o creştere mai rapidă în zonele rurale faţă de oraşe, potrivit unui nou studiu al tendinţelor globale, în ceea ce priveşte indicele de masă corporală. Cercetarea, condusă de către Imperial College din Londra şi publicată în prestigioasa revistă Nature, a analizat datele privind înălţimea şi greutatea a peste 112 milioane de adulţi din mediul urban şi rural din 200 de ţări şi teritorii între anii 1985 şi 2017. Mai mulţi cercetători și cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Victor Babeș” Timișoara, dar și din alte universități din România au contribuit la proiect.
Obezitatea, trend crescător în Timiș
„Au fost cuprinse în studiu persoane de peste 18 ani, din Timișoara și din satele învecinate, fiind luate în calcul și alte cercetări realizate la UMF.
Înălţimea şi greutatea pot fi folosite pentru calcularea indicelui de masă corporală (IMC), o scală recunoscută la nivel internaţional care ne spune dacă un individ are o greutate <<sănătoasă>> pentru înălţimea pe care o are. Concluzia a fost că obezitatea manifestă un trend ușor crescător în județul Timiș. Chiar dacă s-au îmbunătățit condițiile de viață, iar oamenii au mai mulți bani decât în trecut, calitatea alimentației și lipsa activității fizice își spun cuvântul”, ne-a declarat dr. Adela Chiriță-Emandi, unul dintre medicii timișoreni implicați în proiect.
Cinci-șase kilograme în plus
Studiul, care a implicat o reţea de peste o mie de cercetători din întreaga lume, a constatat că din anul 1985 până în anul 2017, indicele de masă corporală a crescut în medie cu 2 kilograme/metru pătrat la femei şi cu 2,2 kilograme pe metru pătrat la bărbaţi la nivel global, ceea ce înseamnă că fiecare persoană a devenit cu cinci-șase kilograme mai grea.
Mai mult de jumătate din creşterea globală în greutate ce a avut loc pe parcursul celor 32 de ani luați în studiu s-a datorat creşterii indicelui de masă corporală în zonele rurale. În unele ţări cu venituri mici şi medii, zonele rurale au fost responsabile de peste 80 la sută din creştere. Cercetătorii au constatat că, din anul 1985, media IMC în mediul rural a crescut cu 2,1 kilograme/metru pătrat, atât la femei cât şi la bărbaţi. Dar în cazul oraşelor, creşterea a fost de 1,3 kilograme/metru pătrat şi 1,6 kilograme pe metru pătrat la femei, respectiv bărbaţi.
Raportul dintre IMC-ul urban şi cel rural s-a inversat
Aceste tendinţe au condus la schimbări izbitoare în geografia IMC în decursul celor trei decenii analizate. În anul 1985, bărbaţii şi femeile din mediul urban din peste trei sferturi dintre ţări au avut un IMC mai mare decât cei din mediu rural.
De-a lungul timpului, diferenţa dintre IMC-ul urban şi cel rural din multe dintre acele ţări s-a micşorat sau chiar s-a inversat. “Rezultatul acestui studiu global a răsturnat percepţiile comune conform cărora principala cauză a creşterii globale în obezitate este faptul că mai multe persoane trăiesc în mediul urban. Acest lucru înseamnă că trebuie să regândim modul în care abordăm această problemă globală de sănătate”, a precizat autorul principal, profesorul Majid Ezzati din cadrul Şcolii de Sănătate Publică de la Imperial College – London.
Venituri şi educaţie reduse, preţuri mari, puţine facilităţi
Echipa de cercetători a descoperit diferenţe importante între ţările cu venituri mari, medii şi mici. În ţările cu venituri mari, studiul a demonstrat că IMC-ul a fost în general mai crescut în mediul rural începând cu anul 1985, în special la femei. Cercetătorii sugerează că acest fapt e cauzat de dezavantajele cu care se confruntă cei care trăiesc în mediul rural: venituri şi educaţie mai reduse, disponibilitate limitată, preţuri mai ridicate (în raport cu veniturile) pentru alimente sănătoase şi mai puţine facilităţi pentru petrecerea timpului liber şi sport.
Oraşele oferă o multitudine de oportunităţi
„Discuţiile legate de sănătatea publică tind să se concentreze mai mult pe aspectele negative ale vieţii la oraş. De fapt, oraşele oferă o multitudine de oportunităţi pentru o nutriţie mai bună, exerciţii fizice şi recreere mai extinse şi o stare de sănătate îmbunătăţită, în general. Aceste lucruri sunt frecvent greu de găsit în mediul rural”, spune profesorul Ezzati.
Modernizarea satelor a adus și dezavantaje
Între timp, zonele rurale din ţările cu venituri mici şi medii au înregistrat schimbări către venituri mai ridicate, infrastructură mai bună, agricultură mai mecanizată şi utilizare crescută a autoturismelor, toate acestea aducând numeroase beneficii, dar conducând totodată la consum energetic mai scăzut şi disponibilitate mai mare pentru consum de alimente procesate și ieftine. Toţi aceşti factori contribuie la o creştere mai rapidă a IMC-ului în zonele rurale. “Pe măsura creşterii nivelului de trai a statelor, provocarea pentru populaţia rurală se modifică de la a-şi permite suficientă mâncare, la a-şi permite mâncare de bună calitate”, a adăugat profesorul Ezzati.
O excepție
Principala excepţie de la tendinţa globală este reprezentată de Africa sub-sahariană, unde femeile au luat în greutate mai rapid în oraşe, posibil datorită muncii cu consum scăzut de energie (munca în birouri), nevoia mai scăzută de sarcini fizice casnice precum colectarea lemnelor pentru foc, aprovizionarea cu apă, deplasări mai scurte şi acces mai mare la alimente procesate.
Diferențe naţionale şi regionale
La nivel naţional, indicele de masă corporală a scăzut uşor între anii 1985 şi 2017 în rândul femeilor în doisprezece țări din Europa (Grecia, Spania, Lituania, Cehia, Italia, Portugalia, Serbia, Franţa şi Malta) şi Asia (Nauru, Singapore şi Japonia). La cealaltă extremă, a crescut cu mai multe kilograme pe metru pătrat la femeile din Egipt şi Honduras.
În rândul bărbaţilor, indicele IMC a crescut în fiecare ţară, înregistrând cea mai mare creştere în Saint Lucia, Bahrain, Peru, China, Republica Dominicană şi SUA, cu peste 3,1 kilograme pe metru pătrat.
Femeile din mediul rural din Bangladesh au avut cel mai mic IMC înregistrat în studiu în 1985. Bărbaţii ce trăiesc în mediul rural din Etiopia au înregistrat cel mai mic IMC, cu o valoare de 18,4 kilograme pe metru pătrat, în anul 1985.
Femeile din mediul urban din Pacificul de Sud, de pe teritoriul American Samoa au înregistrat cel mai ridicat IMC, cu o vaoare de 35,4 kilograme pe metru pătrat în 2017. Bărbaţii din mediul rural din aceeaşi ţară au înregistrat cel mai ridicat IMC, cu o valoare de 34,6 kilograme pe metru pătrat, tot în anul 2017. În același an, femeile şi bărbaţii din mediul urban din Africa sub-sahariană cântăreau mai mult decât cei din mediul rural, cu o diferență mai mare decât oriunde altundeva, mai ales femeile din Nigeria, Burkina Faso, Togo şi Ghana.
Femeile din mediul rural din ţările din centrul şi estul Europei cântăreau mai mult decât cele din mediul urban cu aproximativ un kilogram pe metru pătrat sau mai mult, în Belarus, Cehia şi Latvia. Această diferenţă a rămas neschimbată încă din anul 1985. Pentru bărbaţii din mediul rural, cele mai mari diferențe dintre IMC-ul rural şi urban au fost înregistrate în Suedia, Cehia, Irlanda, Australia, Austria şi SUA – toate cu un IMC rural peste 0,35 kilograme pe metru pătrat mai ridicat faţă de IMC-ul urban.
România prezintă o diferență de aproximativ 0,5 kilograme pe metru pătrat între urban și rural, mai mare în rural.
Creștere în greutate și la vârsta școlară
Echipa de cercetare de la UMF Timișoara susține că în zona noastră, creșterea în greutate apare de la vârste mici. ”Studiile privind obezitatea au fost realizate și la tinerii cu vârste sub 18 ani. Rezultatele noastre au demonstrat o prevalență ridicată a supraponderalității (18,2 la sută) și a obezității (7,2 la sută) în populația noastră, mai mare la băieți comparativ cu fetele.
Un total de 3.731 de copii, în vârstă de 7-19 ani, din județul Timiș, au fost examinați de studenți în medicină, în perioada februarie 2010 – iunie 2011. Populația de studiu a constat în 2.727 de copii din Timișoara și 1.004 de copii din mediul rural. Studiul a evaluat 1.592 de băieți (42,5 la sută) și 2.139 de fete (57,la sută). S-a constatat că se înregistrează o creștere treptată a greutății corporale și a înălțimii, care se ameliorează după vârsta de 16 ani la băieți și după vârsta de 13 ani la fete. Există, de asemenea, o creștere a indicelui de masă corporală până la vârsta de 16 ani la băieți și la vârsta de 14 ani la fete.
Valorile IMC sunt mai mari la fete până la vârsta de 15 ani în comparație cu băieții, dar după această vârstă, IMC devine mai mare la băieți. Greutatea crește liniar cu înălțime atât la băieți, cât și la fete”, a precizat dr. Adela Chiriță-Emandi.
Un nou studiu vizează preșcolarii
UMF ”Victor Babeș” Timișoara derulează un proiect privind creșterea în greutate a copiilor cu vârste preșcolare. Este vorba de Programul ”More and less”, parte a Proiectului ”STOP”. „Programul a avut deja rezultate excelente în Suedia și SUA, și credem că o să aducă beneficii și pentru familiile din România. Perioada de recrutare este ianuarie 2019 – ianuarie 2020. Invităm participanții părinți cu copii, între doi și șase ani cu exces ponderal, IMC de peste 18 kilograme pe metru pătrat”, a spus dr. Adela Chiriță-Emandi.
Programul ”More and Less” se desfășoară în Suedia, Spania și România (Timiș) pentru a ajuta copiii preșcolari cu exces ponderal și familiile acestora să realizeze îmbunătățiri durabile ale greutății corporale. Programul oferă zece şedinţe săptămânale de grup pentru părinţi sau persoane care îngrijesc copilul, pentru a-i ajuta să dezvolte şi să menţine un stil de viaţa sănătos şi să obţină o greutate sănătoasă pentru copilul lor. Ședințele vor fi urmate de utilizarea de către părinți a unei aplicații pe telefonul mobil care va reaminti participanților despre mesajele importante oferite în timpul programului. Intervenţia este coordonată de un grup de specialişti ce includ pediatru, psiholog, nutriţionist şi genetician, sub coordonarea liderului programului, Prof Paulina Nowicka, Karolinska Institutet – Suedia.
