Numărul cazurilor de violență domestică împotriva copilului a crescut alarmant.
În total, în ultimul an au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 2.249 au fost abuzuri emoționale, 1.994 au fost abuzuri fizice și 1.504 au fost abuzuri sexuale. Jumătate dintre copii declară că părinții lor folosesc pedeapsa corporală și la fel de mulți devin victimele bullying-ului în școli. Studiile arată că jumătate dintre copiii abuzați sexual au ideație suicidară.
Potrivit datelor statistice ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în perioada ianuarie – decembrie 2023 au fost înregistrate 17.709 cazuri de abuz asupra copiilor, dintre care 1.994 au fost abuzuri fizice, 2.240 au fost abuzuri emoționale și 1.504 au fost abuzuri sexuale.
Cele mai multe cazuri intrate în atenția autorităților au fost cele de abuz prin neglijare – 11.605. Au fost și cazuri extrem de grave, de exploatare prin muncă – 210, exploatare pentru comiterea de infracțiuni – 113 și exploatare sexuală – 43.
Totodată, în 2023 au fost înregistrate 766 de cazuri de violență domestică împotriva copilului, în creștere față de anul anterior (676), dintre care 10 au fost cazuri încadrate la categoria omor.
Organizația <<Salvați Copiii>> România atrage atenția asupra efectelor pe termen lung ale creșterii unui copil într-un mediu marcat de violență domestică, de la probleme de sănătate emoțională până la cele de sănătate fizică.
În ceea ce privește distribuția pe sexe, numărul fetelor victimă este sensibil mai mare, 9.679, față de cel al băieților, 8.030, cu o diferență dramatică în cazurile de abuz sexual, unde numărul fetelor victimă este de 1.332, față de 172, victime de sex masculin”, a precizat Mihaela Dinu, manager proiect la Organizația :Salvați Copiii”.
Potrivit specialiștilor, copiii care trăiesc într-un mediu unde violenţa în familie a devenit un mod de viaţă riscă să fie traumatizaţi psihic.
În plus, violenţa domestică predispune la un mediu în care dreptul copilului la protecţie, siguranţă şi îngrijire este frecvent încălcat.
Fie că sunt victime ale violenţei în familie sau doar martori, consecinţele îşi pun amprenta atât asupra copilăriei, cât şi asupra vieţii de adult. Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut.
Ei prezintă probleme fizice, boli inexplicabile, expunere la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă; probleme emoţionale şi mentale (anxietate, depresie, sentiment de culpabilitate, frica de abandon, izolare, furie, frica de răniri şi moarte); probleme psihologice (neîncredere în sine, stimă de sine negativă, tulburări de învăţare, deficit de atenţie, dezechilibre motivaţionale); probleme de comportament (agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezis, bătăi, fuga de acasă, sarcină în adolescenţă, relaţii pentru a scăpa de acasă, auto-mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cum ar fi minciuna); probleme şcolare (risc de abandon şcolar, scăderi bruşte în performanţele şcolare, lipsa de concentrare, lipsa de complianţă la regulile sociale); identificare cu eroi negativi.
Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, al tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.
„Un copil care a fost victima unui abuz, în orice formă, este într-o stare posttraumatică, manifestată prin anxietate, lipsa somnului, apatie. Este important ca mediul socio-emoțional în care un copil se dezvoltă să fie unul care îi dă sentimentul de siguranță.
Frica blochează dezvoltarea unui copil, pe termen lung. În aceste condiţii, orice demers care îşi propune să contribuie la prevenirea şi combaterea violenţei domestice nu va fi complet şi eficient fără targetarea copiilor și care să includă activităţi de conştientizare, educaţie, intervenţie şi protecţie”, a conchis Gabriela Alexandrescu, președinte executiv „Salvați Copiii” România.
CITEȘTE ȘI: CSC Ghiroda și Giarmata Vii mai are o șansă să prindă un loc în eșalonul secund, urmând să joace la turneul Final Four ce va stabili ultima promovată
