MEC: directorul de școală românească să fie ca un CEO de la multinațională.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a lansat în consultare publică profilul profesional al managerului școlar, adică al directorului unității de învățământ preuniversitar.
Profilul propus nu se constituie într-o fișă de post, ci descrie așteptările exprimate față de managerul școlar în termeni de competențe și, în aceeași măsură, reia atribuțiile directorului de școală, așa cum sunt stabilite în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, precizează MEC.
Dincolo de rolul său de lider organizațional, conform proiectului, directorul este ordonator de credite și răspunde public, alături de consiliul de administrație, pentru performanțele școlare și calitatea serviciilor educaționale.
De asemenea, managerul de școală trebuie să bifeze mai multe competențe structurate niveluri, dintre care spicuim câteva:
– gândire critică, analitică și sistemică
– raționament strategic și capacitate decizională
– capacitate de analiză cantitativă și utilizare a datelor, inclusiv interpretarea indicatorilor educaționali, analiza bugetară și utilizarea informațiilor statistice în fundamentarea deciziilor
– competențe digitale funcționale și strategice
– competențe lingvistice și de comunicare inclusiv într-o limbă de circulație internațională
– inteligență emoțională, autoreglare și maturitate relațională
– capacitate de adaptare și învățare continuă
– leadership educațional, guvernanță instituțională și orientare strategică
– management operațional administrativ-financiar și conformitate
– managementul calității și evaluare internă
– managementul curriculumului, al proceselor de învățare și evaluare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice
– comunicare, relaționare, parteneriate și colaborare în comunitate
– anticipează și gestionează rezistența la schimbare
– ajustează strategiile pe baza feedbackului.
– anticiparea riscurilor și planificarea măsurilor de prevenire a acestora
– stimularea învățării organizaționale
– cunoașterea legislației, în consecvență cu normele legale și procedurale
– organizează sesiuni de analiză a datelor cu echipa
– integrează feedbackul elevilor și al părinților în activitățile pe care le proiectează
– corelează evaluarea cu obiectivele strategice
– elaborează planuri individuale de dezvoltare profesională
– identifică surse de finanțare și inițiază aplicații de proiect
– asigură alinierea dintre direcțiile de politică educațională la nivel național/european/internațional și obiectivele instituționale, curriculum, resurse, cu efecte în rezultate educaționale.
Pe lângă această parte a descriptorilor ce conturează profilul viitorului director de școală românească, ministerul îi cere acestuia transparență financiară în relația cu ”stakeholderii”, adică cu părțile interesate, un termen uzitat în limbajul corporatist al multinaționalelor, dar inexistent în vocabularul limbii române.
Ca o mențiune, la toate acestea, se adaugă norma de predare, majorată la 10 ore pe săptămână începând din acest an școlar.
Prin urmare, noul director de școală românească trebuie să aibă profilul unui manager, să gândească și să acționeze ca un CEO, să fie tras la răspundere publică, să fie apt de muncă de dimineață până seara și să fie remunerat ca într-o companie falimentară.
