Pe 30 noiembrie creștinii români îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei. Cu ocazia acestei mari sărbători, creștinii români pleacă în pelerinaje la diferite mânăstiri din țară care poartă hramul Sfântului Apostol Andrei. Mulți dintre aceștia aleg să meargă la Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei.
În popor, noaptea de Sfântul Andrei este plină de semnificații, tradiții și superstiții. Majoritatea tradițiilor au legătura cu măritișul, revolta și protecția oamenilor împotriva spiritelor rele.
Românii au o tradiţie frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei care s-a transmis încă de la daci. Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup.
Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coadă”. Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.
Pentru că noaptea sfântului Andrei dispare hotarul dintre lucrurile malefice și cele benefice, se crede că strigoii umblă să ia mințile oamenilor, rodul livezilor și mana vacilor.
Tocmai de aceea, se atârnă cununi de usturoi și se ung porțile, geamurile și ușile, dar și cotețele animalelor cu usturoi pentru a nu pătrunde duhurile rele. Tot mijloc de protecție este și împrăștierea în curte a firimiturilor de pâine, în speranța că duhurile rele nu vor intra în casă să caute mâncare.
Totodată, animalelor din gospodărie și se pune în hrană atât busuioc sfințit cât și agheasmă. Și tot pentru a fi protejați de duhurile rele, se descântă droburi de sare, apoi se îngroapă sub grajd, urmând a fi scoase la suprafață pe data de 23 aprilie, de ziua Sfântului Gheorghe și folosite la hrana animalelor.
Tot tradiția spune că în noaptea sfântului Andrei se aduc în casă crenguțe de vișin și se pun în apă. Se crede că dacă acestea vor înflori până la Crăciun, anul care vine va fi unul bogat.
De asemenea, se pune grâu în vase mici, iar fetele care vor să-și afle ursitul, vor pune sub pernă busuioc sfințit. În funcţie de cât de înalte şi de groase cresc firele de grâu până de Anul Nou, fiecare persoană va afla cât de sănătoasă şi de bogată va fi în anul următor.
Pentru ca oamenii să nu fie atacați de vârcolaci, iar animalele să nu fie atacate, se face o cruce din ceară de albine. De ziua sfântului Andrei, femeile nu au voie să toarcă sau să țeasă pentru a nu stârni mânia Maicii Domnului.
