„Leii” din Banat, mesaje pentru suporterii timişoreni

Şi jucătorii prim-divizionarei Baschet SCM Timişoara se află în auto-izolare. Câţiva dintre ei au rămas în oraşul de pe Bega, ceilalţi întorcându-se în localităţile din care provin.

Sârbii care s-au întors acasă au fost nevoiţi să stea departe de cei dragi timp de 28 de zile, măsură impusă de guvernul ţării vecine.

Perioada tocmai s-a încheiat, iar căpitanul Nikola Pesakovici, care şi-a sărbătorit ieri ziua de naştere, a şi plecat din apartamentul său de la Cacak la Rudnik, unde îl aştepta familia sa.

„Am plecat din Timişoara în 18 martie. Guvernul Serbiei a impus ca toţi cei care se întorc acasă din alte ţări europene să stea în auto-izolare timp de 28 de zile. Pentru mine este ultima zi, de la Cacak plec la Rudnik, unde sunt aşteptat de soţia şi de fata mea. Ele au fost acolo în tot acest timp. Şi în Serbia se doreşte limitarea contactelor între oameni, consider la rândul meu că este mai bine să stăm singuri. Ce am făcut în ultimele săptămâni? Am citit cărţi, am vizionat sute de filme, dar m-am şi antrenat. Totuşi, este imposibil să te menţii în formă într-un apartament. Şi este greu să stai singur într-un apartament, totul devine plictisitor după 28 de zile de carantină. Am aşteptat să se termine această perioadă şi să-mi revăd familia. Sunt în contact cu colegii mei şi cu antrenorul, vorbim pe WhatsApp, întrebarea cea mai frecventă este cea despre sănătatea fiecăruia. Este o situaţie nouă şi pentru noi, dar nu putem face mai mult decât să aşteptăm să se termine totul”, a povestit Nikola Pesakovici.

Adam Mirkovici a ales să se retragă la ţară, alături de prietena sa.

„Sunt într-un sat mic, Nevade, situat lângă oraşul meu natal, Gornji Milanovac. Am ales să vin aici pentru că am o libertate ceva mai mare decât în apartament. Am o casă cu grădină, este mai bine decât să stau la Belgrad. Locuiesc împreună cu prietena mea, avem un câine. Şi pentru mine este ultima zi obligatorie de auto-izolare (n.n. – se referă la ziua de ieri, când a fost făcut interviul), am plecat de la Timişoara în aceeaşi zi cu Nikola Pesakovic. Prietena mea lucrează de acasă, şi ea a trebuit să stea în carantină timp de 28 de zile, pentru că a luat contact cu mine. Poliţiştii ne-au verificat zilnic, au venit la noi sau ne-au apelat telefonic. Mă antrenez acasă, dar fără mingea de baschet. Îmi lucrez corpul, fac pregătire fizică. Mă uit la filme, la emisiuni, citesc. Mă trezesc devreme, fac unele lucruri în casă, repar alte lucruri în curte, aici este tot timpul ceva de făcut. Mă uit şi la baschet, televiunea naţională transmite reluări cu meciuri importante ale generaţiei de aur a Serbiei, cea din care au făcut parte Danilovic, Djordjevic şi Divac. Mă pot uita întruna la aceste partide! Urmăresc online ce se întâmplă cu Partizan, echipa mea favorită, dar nu prea sunt noutăţi în această perioadă”, a precizat Adam Mirkovici.

Alte mesaje transmise de „leii” din Banat din izolare:

Laszlo Lazar: „Sunt acasă, la Oradea, şi stau mai mult în izolare, încerc să limitez cât pot de mult contactul cu prea multe persoane. Totodată, încerc să mă menţin în formă, mă antrenez în apartament, mă mişc şi pe afară, în limitele impuse de lege. Îmi lipseşte mult baschetul, atmosfera, sunt obişnuit cu antrenamentele şi cu meciurile importante în această perioadă a anului. Probabil că se va anula campionatul, mă deranjează acest lucru, dar în momentul de faţă baschetul nu este pe primul plan. Important este să trecem peste pandemie, să rămânem sănătoşi”.

Mirel Dragoste: „Sunt acasă de o lună. Am venit la Cluj-Napoca, unde sunt alături de mama mea. Stau mai mult în casă, unde fac exerciţii specifice. De două-trei ori pe săptămână alerg afară, am un câmp de care mă folosesc. Doar duminica fac pauză, pentru a se odihni organismul. Mi-am cumpărat în această săptămână o bicicletă staţionară, pe care am început să o folosesc. Încerc să respect cât de mult se poate restricţiile impuse de autorităţi. Mă mai duc la magazin o dată la câteva zile pentru a-mi procura cele necesare. Am început să gătesc şi îmi şi place! Îmi ocup timpul citind şi urmărind seriale pe Netflix. Am citit multe bibliografii, citesc şi cărţi psihologice, mă ajută în această perioadă mai puţin fastă. Dorul de baschet este mare, mă uit zilnic la câte un meci pe Youtube şi la tot felul de topuri din Euroligă. Aş vrea să arunc mingea la coş, dar nu am parc aproape de casă şi nu pot să fac acest lucru”.

Bogdan Penciu: „Sunt la Timişoara, stau cu părinţii. Îmi lipseşte enorm de mult baschetul. De la şcoală ni s-a spus să avem grijă, să ne protejăm, primim lecţii online. Bacalaureatul se va probabil din materia predată în primul semestru. Mă antrenez zilnic în spatele blocului, mă menţin în formă. Am greutăţi şi improvizez exerciţii. Mă uit şi pe Netflix, la Prison Break, cel mai bun serial. În rest, eu şi familia mea ne pregătim de sărbători”.

Sherwood Brown: „Ce fac zilnic? Mă trezesc, mănânc micul dejun, apoi, tot în prima parte a zilei, fac yoga timp de 40 de minute. Mă ajut atât fizic, cât şi mental. Asta se întâmplă de trei ori pe săptămână. Mă antrenez şi cu flotări, fac 150 pe zi, alerg pe afară, cam trei kilometri la fiecare ieşire, în jurul blocului, de două ori pe săptămână. În rest, mă uit mult la Netflix, mă joc pe Play Station NBA 2k20, Call of Duty şi Fortnite. Ţin legătura cu colegii pe reţelele de socializare. Îmi lipseşte foarte mult baschetul, uneori ies din casă şi driblez cu o minge de tenis. Mă uit la reluări sau la rezumate ale unor meciuri de baschet pe Youtube, totodată aştept cu nerăbdare să apară un documentar despre Michael Jordan din vremea când evolua la Chicago Bulls. Din câte am înţeles, va fi lansat vineri”.

Amaury Gorgemans: „Suntem bine, ne-am izolat la familia soţiei mele, în Statele Unite ale Americii (n.r. – în oraşul Augusta din statul Atlanta). Este o situaţie foarte ciudată pentru toată lumea, concentrarea tuturor este să rămânem sănătoşi, mai ales că avem un copil de trei luni şi jumătate. Nu ne asumăm nici un risc, stăm în casă cât de mult putem. Mă antrenez aproape zilnic pentru a rămâne în formă. Este ciudat să nu pot juca baschet, dar profit de ocazie pentru a petrece mai mult timp cu familia. Încerc să găsesc partea pozitivă din această situaţie dificilă, să mă menţin în formă, vreau să joc baschet cât de repede posibil. Vizionez tot felul de rezumate, urmăresc pagini de Instagram cu conţinut de baschet, mă uit şi pe Youtube”.

Milos Komatina: „Sunt alături de familia mea la Belgrad. Nu am ieşit deloc pentru că a trebuit să stau 28 de zile în izolare. A fost puţin cam ciudat, dar în acelaşi timp m-am bucurat că i-am avut alături de mine pe copii şi pe soţia mea. Acum, şcoală se face doar la televizor, se uită şi copiii mei, după care facem sport. Mă antrenez dimineaţa şi seara, am primit exerciţii de la domnul Tibi Puta. Îmi lipsesc antrenamentele şi meciurile, abia aştept să mă întorc pe teren! O lună fără minge este prea mult! Sper că vom continua sezonul”.

0 Comments

No Comment.