La revedere, tabără dragă! Ce s-a ales de locurile dragi tinerilor timişeni de acum 20-30 de ani

Când vine vorba despre tineri, majoritatea oamenilor se duc cu gândul la cluburi, baruri, maşini sau telefoane şmechere şi chiar la acea latură aflată la limita legii. Prea puţin se vorbeşte despre educaţia tineretului, despre incluziunea socială sau despre petrecerea timpului liber altfel decât în cluburi sau comunicând prin Facebook.

Totuşi, trebuie ştiut că există diverse programe pentru tineri, tot mai multe în ultima vreme, dar fără a avea un impact prea mare în rândul acestora. Probabil, ele nu sunt explicate cum trebuie, nici îndeajuns mediatizate, astfel încât s-a instituit o barieră între autorităţi şi tineri. Aceasta nu e de dată recentă, ci s-a cimentat în timp, lipsa de încredere fiind factorul cel mai important care a produs o ruptură ce pare tot mai adâncă.

În tabere, ne vedem la… jumate

Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport (DJTS) Timiş dispune de cinci centre de agrement, însă doar două sunt funcţionale. Cele de la Poieni Sat, Herneacova şi Bogda (foto) sunt închise de mai bine de zece ani şi se pare că aşa vor şi rămâne, chiar dacă noul ministru a solicitat o informare despre costurile pe care le-ar presupune o eventuală reabilitare.

 

„Nu prea mai e ce să reabilitezi, mai sunt doar nişte pereţi”, spune Adrian Tal, directorul DJTS Timiş.

În aceste condiţii, vorbim doar de două centre, unul la Chevereşu Mare şi altul la Poieni Strâmbu.

În ambele există o bază materială asigurată de DJTS Timiş, cu câte 53 de locuri de cazare fiecare, terenuri cu gazon sintetic şi grup alimentar.

În ultimul an chiar s-au făcut investiţii considerabile, spune Adrian Tal, dar, cu toate acestea, gradul de ocupare este de doar 40 la sută la Chevereşu Mare şi de 50 la sută la Poieni Strâmbu.

Există în plan efectuarea unor noi investiţii, dar asta nu garantează o creştere a adresabilităţii, cel puţin în viitorul apropiat.

Programe mai mult pe hârtie

Pe lângă partea de recreere, DJTS Timiş se ocupă şi de implementarea unor programe pentru tineret. Ele se desfăşoară în parteneriat cu instituţii cu care tinerii se intersectează, respectiv Fundaţia Independentă pentru Tineret Timiş, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Şomaj şi Oficiul Teritorial pentru Întrepinderi Mici, Mijlocii şi Cooperaţie din Timişoara.

De-a lungul timpului, s-au desfăşurat mai multe traininguri cu tematici legate de consilierea şi orientarea în carieră, incluziunea socială, relaţiile de muncă şi antreprenoriatul. Tinerii, cei care mai participă, se plâng de relaţiile de muncă, de orele neplătite sau de lipsa unor ajutoare concrete, însă niciodată nu se merge până la capăt, într-o anumită problemă.

Chiar dacă statul oferă facilităţi, pe diverse ramuri, tinerii nu prea sunt interesaţi să se angreneze în astfel de proiecte. Nici gradul de participare nu este unul foarte bun, de unde rezultă că bariera de care aminteam mai sus nu pare să fie prea curând înlăturată.