Judeţul Caraş-Severin poate să ajungă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu mai multe situri arheologice. Beneficiile ar depăşi 2,5 milioane de euro

Judeţul Caraş-Severin poate să ajungă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu mai multe situri arheologice. Beneficiile ar depăşi 2,5 milioane de euro

Judeţul Caraş-Severin poate să ajungă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu mai multe situri arheologice. Beneficiile ar depăşi 2,5 milioane de euro

România a iniţiat demersurile necesare pentru includerea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO a vechii frontiere a Imperiului Roman – castre romane, fortificaţii, turnuri de supraveghere, în total peste 300 de situri arheologice ce se regăsesc în mai multe judeţe, printre care şi Caraş-Severin.

Primul pas a fost înscrierea acestor situri pe lista indicativă, ceea ce reprezintă prima etapă a nominalizării.

Ministerul Culturii derulează, prin Institutul Național al Patrimoniului, Programul Național „LIMES – frontierele Imperiului Roman din România”, ce are ca obiectiv întocmirea documentației privind siturile care compun granița romană de pe teritoriul României.

Acesta este cel mai mare monument unitar de patrimoniu din țara noastră, cu 349 de situri arheologice cunoscute, România contribuind, astfel, cu cel mai lung sector, de peste 1.000 de kilometri, la monumentul unic UNESCO „Frontiers of the Roman Empire”.

Majoritatea siturilor arheologice – castre romane, fortificaţii, turnuri de supraveghere – se află în zone rurale, în judeţe precum Arad, Argeş, Bistriţa Năsăud, Braşov, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Mureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Tulcea, Vâlcea.

Preşedintele Comisiei Naționale „Limes”, Felix Marcu, manager al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, și Călin Timoc din partea Muzeului Național al Banatului din Timișoara, membru în comisie, responsabil pentru județul Caraș-Severin, s-au aflat, zilele trecute, la Reşiţa, pentru a prezenta detalii despre Programul Național „LIMES – frontierele Imperiului Roman din România”, la întâlnirea organizată de Instituția Prefectului luând parte reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale din Caraş-Severin pe raza cărora se află castrele romane care alcătuiesc granița de vest a Imperiului Roman.

CITEȘTE ȘI: Bobiță Constructorul, salvat de la o înălțime de 10 metri

În județul Caraș-Severin, de-a lungul fluviului Dunărea, există un castru roman în comuna Pojejena. De asemenea, pe teritoriul municipiului Caransebeș și al comunelor Berzovia, Vărădia, Forotic (localitatea Surducu Mare) și Zăvoi, există castre romane la granița de vest a Imperiului Roman, iar în comunele Brebu, Fârliug, Teregova și Mehadia există castre romane de interior.

„Înscrierea siturilor de pe teritoriul României pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO poate aduce fonduri de 25.000 euro pentru promovare și 2,5 milioane euro pentru restaurare, precum și beneficii comunității locale prin atragerea de turiști și cuprinderea localităților în care se află acestea pe ruta castrelor romane.

Prefectul județului, Ioan Dragomir, le-a solicitat reprezentanților primăriilor prezenți la întâlnire să acorde atenție acestui proiect și să colaboreze cu echipa de implementare pentru întocmirea documentațiilor necesare.

De asemenea, printre măsurile pe care le pot lua pentru promovarea acestor monumente ca obiective turistice, ar trebui să se regăsească: înscrierea în domeniul public al localității, întocmirea Planului Urbanistic General, împrejmuirea, protecția și întreținerea siturilor”, a transmis Cancelaria Prefectului prin intermediul unui comunicat de presă, conform resita.ro.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

One thought on “Judeţul Caraş-Severin poate să ajungă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO cu mai multe situri arheologice. Beneficiile ar depăşi 2,5 milioane de euro

  1. Turmele de pitipoance și cocalari au rămas fără cascada Bigar iar acum niște „intreprinzatori” vor sa lanseze alte afaceri distrugând mediul la fel cum s-a petrecut cu birturile și parcările de la Bigar. Apropo primăria Bozovici unde a dosit sumele de bani din taxele și impozitele încasate de la Bigar, în centrul comunei fără trotuare, fără utilități și cu clădiri în paragină de 30 de ani?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *