Infecțiile respiratorii, favorizate de variațiile de temperatură
Odată cu venirea toamnei și începerea școlii, copiii și adolescenții sunt expuși unui risc crescut de infecții respiratorii, din cauza aglomerării în sălile de clasă, contactului strâns cu alți copii și schimbărilor de temperatură.
Infecțiile respiratorii, de la răceli obișnuite până la gripă sau alte boli mai grave, afectează nu doar sănătatea copiilor, ci și performanța lor școlară și starea de bine generală.
Prevenția și gestionarea corespunzătoare a acestor infecții sunt esențiale pentru a menține copiii sănătoși și pentru a opri răspândirea bolilor în comunități.
„Infecțiile de tract respirator se pot transmite fie prin contactul mâinilor murdare cu nasul sau gură, fie prin inhalarea picăturilor lui Flugge (picăturile respiratorii infectate răspândite în aer de o persoană care tușește sau strănută).
CITEȘTE ȘI: Venituri suplimentare, dar și cumpătare într-o localitate din Timiș
Infecțiile respiratorii sunt, de cele mai multe ori, cauzate de virusuri precum rinovirusul (care cauzează răcelile obișnuite), coronavirusurile, al căror număr de infecții a crescut în ultimii trei ani, adenovirusuri, enterovirusuri (Coxsackie, Echovirus), orthomyxovirusuri (virusurile influenza A și B), paramyxovirusuri (virusurile parainfluenza), bocavirusuri – apar frecvent la copii, virusul Epstein-Barr, care produce mononucleoză infecțioasă, Cytomegalovirus ori Virusul sincițial respirator (RSV)
Bacteriile cel mai frecvent incriminate în apariția infecțiilor de tract respirator superior sunt: Streptococii de grup A, care produc aproximativ 5-15% dintre cazurile de faringită la adult și 20-30% la copii; Streptococii de grup C și G; Streptococcus pneumoniae; Haemophilus influenzae; Staphylococcus aureus; Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa; bacterii atipice Mycoplasma, precum și infecții fungice, care apar mai frecvent la persoane cu imunitate scăzută.
Există o serie de factori care pot fi asociați cu o incidență crescută a infecțiilor de tract respirator și anume: variațiile de temperatură, frecventarea unei forme de învățământ (creșă, grădiniță, școală), aglomerația, călătoriile de lungă durată cu mijloacele de transport în comun, expunerea la un mediu poluat, boli cronice (rinită alergică, astmul bronșic, bronșita cronică), imunodeficiențe congenitale, imunodeficiențe dobândite.
Simptomele infecțiilor de tract respirator apar după o anumită perioadă de la contactul cu persoană bolnavă, numită perioadă de incubație. Această variază în funcție de agentul patogen implicat și de sistemul imunitar al pacientului.
Cele mai comune simptome sunt: febră, rinoree (secreții nazale abundente), durere la deglutiție (disfagie), durere în gât (odinofagie), disfonie (răgușeală), dureri musculare, cefalee, adenopatii (inflamarea ganglionilor), tușe, dispnee (dificultăți la respirație), oboseală și stare generală de rău.
Diagnosticul de infecție de tract respirator se stabilește pe baza anamnezei, a examenului clinic, și este confirmat de analizele de laborator și investigațiile imagistice.
Tratamentul infecțiilor respiratorii implică tratament simptomatic, dacă simptomele se agravează, febra persistă mai mult de trei zile, dacă copilul sau adultul prezintă dificultăți de respirație sau respirație zgomotoasă.
În acest caz este necesar consultul unui medic specialist. Acesta va putea recomandă tratamentul adecvat, care poate include medicamente antivirale sau antibioterapie.
Din păcate, administrarea nejustificată de antibiotice, uneori chiar și în infecțiile virale, pentru a preveni suprainfectarea bacteriană a dus la o creștere alarmantă a rezistenței bacteriilor la antibiotice”, a explicat dr. Anca Ianitcaia- medic specialist boli infecțioase la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara.
