În această noapte, dăm ceasurile înapoi, ora 4 devine ora 3.
Trecerea la ora de iarnă are loc anul acesta, în noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie. Ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4 devine ora 3. Astfel, ultima zi de duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an, având 25 de ore.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est.
CITEȘTE ȘI: Derby-ul celor două fruntașe din eșalonul fotbalistic secund. Dumbrăvița, oprită de Șelimbăr
Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”. Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală.
De ce nu s-a renunțat la această practică
România a instaurat sistemul schimbării orei în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. De-abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu. Convenţia a fost semnată de România în 1979, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
În țara noastră a existat o propunere privind renunțarea la schimbarea orei încă din 2018, dar ea a fost respinsă de Senat. La acel moment, chiar şi Guvernul şi-a exprimat opoziţia față de astfel de inițiative, în primul rând fiindcă afectau corelarea cu orarul de vară al celorlalte state ale UE. Practic, la acel moment era imposibil să nu se mai schimbe ora.
Doar un an mai târziu, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei, în urma unui sondaj online la care au participat 4,6 milioane de respondenți. Aceasta a fost cea mai populară consultare de acest tip din istoria UE, iar 80% dintre votanți au cerut să nu se mai schimbe ora.
Renunțarea la schimbarea orei este susținută de argumente medicale, dar și economice. Un studiu făcut în SUA arăta că, doar la nivelul acestei țări, o oră de somn în minus duce la pierderi economice de aproape 434 de milioane de dolari. Schimbarea în ora de iarnă crește cu 11% episoadele depresive, au stabilit cercetătorii danezi. Iar economia de energie, care este invocată în general ca argument, nu poate fi probată cu cifre. De fapt, un studiu american din 2008 indica chiar o creștere a consumului de energie între 2 și 4% atunci când se schimbă ora de vară în ora de iarnă, cu urmări atât în facturi, cât și asupra mediului.
Apoi și Parlamentul European a votat pentru a nu se mai schimba ora de două ori pe an. Astfel, începând cu 2021, fiecare stat din UE ar fi urmat să aibă aceeași oră tot anul, rămânând la latitudinea guvernelor naționale să decidă dacă aceasta va fi ora de iarnă (”ora standard”) sau ora de vară.
Conform propunerii de atunci a Comisiei Europene, statele care decideau să menţină permanent ora de vară (printre care se numărau Franța, Portugalia, Cipru și Polonia) trebuiau să schimbe ora definitiv în ultima duminică din luna martie a anului 2021. Cele care preferau să rămână la ora de iarnă (de pildă, Finlanda, Danemarca sau Țările de Jos) urmau să schimbe definitiv ora în ultima duminică din luna octombrie 2021. Era prevăzută, însă, şi posibilitatea unei amânări de 12 luni.
În acest scop, statele membre, inclusiv România urmau să informeze Comisia Europeană până în aprilie 2020 dacă au ales să rămână la ora de vară sau la cea de iarnă. Apoi ar fi urmat o etapă de coordonare, pentru a permite atât guvernelor, cât și companiilor – mai ales celor din sectorul transporturilor – să se pregătească pentru această transfomare. Brexit şi pandemia COVID-19 au oprit însă complet acest proces.
Planul privind renunțarea la schimbarea orei a fost blocat din momentul în care Consiliul European a cerut Comisiei o evaluare amănunţită a impactului unei asemenea decizii. La rândul său, Comisia a aruncat răspunderea în seama țărilor membre, cerând Consiliului să prezinte o poziţie comună. Renunțarea la schimbarea orei, a fost discutată ultima dată în decembrie 2019, în timpul preşedinţiei finlandeze. Cum agenda liderilor europeni a fost acaparată, după pandemie, de criza energiei și apoi de războiul din Ucraina, abandonarea schimbării între ora de vară și ora de iarnă nu a mai fost luată în discuție.
În acest moment, orice decizie în acest sens este blocată, dat fiind că statele membre vor ajunge foarte dificil la un consens. Președinția suedeză a Consiliului UE, care a ținut până la 1 iulie 2023, nu a menționat acest subiect, și nici cea spaniolă, care i-a urmat. Europarlamentarii au mai făcut în 2021 un apel la Consiliu, argumentând că 20% din populație UE suferă de probleme fizice sau mentale asociate cu schimbarea orei. Nu a existat niciun fel de răspuns.
Oricum, și dacă s-ar ajunge azi la un acord, abia din 2025 nu vom mai schimba ora, deoarece este nevoie de etapa de coordonare mai sus-menționată.
Din țările europene, Rusia, Turcia, Georgia, Azerbaidjan și Belarus au renunțat la schimbarea orei. În 2022, și Senatul american a votat ca, începând din 2023, pe tot teritoriul Statelor Unite să nu se mai schimbe ora. Dar legea nu a reușit să treacă și de Camera Reprezentanților și a trecut de termenul în care putea fi votată. Chiar și așa, Hawaii, Puerto Rico și mare parte din statul Arizona nu schimbă ora.
Iranul, Iordania și Siria au renunțat și ele la schimbarea orei în 2022. În schimb, Egiptul a revenit la ora de vară începând din 2023, invocând criza energiei și este singura țară din Africa unde se schimbă ora.
În Asia nu mai există niciun stat care să mai respecte această practică, iar multe țări nici nu au introdus vreodată schimbarea orei. De fapt, în 2023 doar Europa Occidentală, Israelul, cea mai mare parte a Americii de Nord și câteva zone din America de Sud și Oceania vor mai schimba ora din cea de vară sau cea de iarnă – în jur de 1,1 miliarde de oameni, adică aproxinativ o șeptime din populația de 8 miliarde de oameni a planetei.
Ce impact are schimbarea orei
Fenomenul are un impact semnificativ asupra oamenilor, iar mulți suferă în primele zile după schimbarea orei de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie sau oboseală în timpul zilei.
În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți suferă de simptome diverse precum iritabilitate, insomnie, oboseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare.
Mai îngrijorător este faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei. De asemenea, s-a constatat că în săptămâna în care se trece la ora de vară se înregistrează o creștere cu 6 la sută a numărului de accidente rutiere mortale.
Este nevoie de câteva zile sau săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei și pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze din nou în armonie.
„Noctambulii” vor avea tendința de a se adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei.
Există câteva modalități prin care putem să ne ajutăm organismul să se adapteze mai bine. Astfel, specialiștii recomandă păstrarea unui ritm regulat de somn înainte și după schimbarea orei. Este important să vă treziți la aceeași oră dimineața.
Organismul eliberează cortizol dimineața pentru a vă face mai alert. Pe măsură ce ziua avansează, veți deveni din ce în ce mai obosit, deoarece nivelul de cortizol scade, limitând impactul schimbării de oră asupra somnului.
Obișnuiți-vă treptat corpul cu noua oră, schimbându-vă încet, încet programul de somn pe parcursul unei săptămâni. Schimbarea orei de culcare cu 10-15 minute mai devreme sau mai târziu în fiecare zi vă va ajuta organismul să se adapteze fără probleme la noua oră și va reduce resimțirea decalajului orar.
Bucurați-vă de lumina soarelui dimineața. Lumina dimineții ajută organismul să se adapteze mai repede și sincronizează ceasul corporal, în timp ce lumina de seară întârzie acest ceas. De asemenea, lumina de dimineață vă sporește starea de alertă și vigilența în timpul zilei și vă ajută să dormiți mai bine noaptea.
Evitați lumina puternică seara. Aceasta include lumina albastră de la telefoanele mobile, tablete și alte dispozitive electronice. Lumina albastră poate întârzia eliberarea hormonului somnului, melatonina, și ne poate decala ceasul intern la o oră mai târzie. Un mediu întunecat este cel mai bun la culcare.
Mențineți un regim alimentar regulat. Mâncarea poate contribui, de asemenea, la sincronizarea ceasului corporal. Cercetările au arătat că expunerea la lumină și mâncatul la momentul potrivit pot ajuta ceasul principal și cel periferic să se miște cu aceeași viteză. Prin urmare, respectați orele de masă și evitați mesele târzii.
