Festivalurile culturale, pretext pentru decontări aiuritoare ale Primăriei Timișoara

Unul dintre subiectele săptămânii în curs l-a reprezentat aprobarea de către Consiliul Local Timișoara a agendei manifestărilor organizate de Casa de Cultură a Municipiului Timișoara. Banii curg gârlă dinspre primărie și în acest an, pentru evenimente mai mult sau mai puțin obscure, aspect care nu mai are darul să mire pe nimeni.

Este de multă vreme o „tradiție” ca ambele consilii din oraș, atât cel local, cât și cel județean, să risipească cu nonșalanță o grămadă de bani, care umplu mai degrabă conturile unor „descurcăreți”, decât potolesc setea de cultură a timișorenilor.

Nu mai departe de ianuarie 2014, printr-o hotărâre de consiliu local, s-a aprobat alocarea sumei de 160.000 lei pentru confinanțarea nerambursabilă a ediției a IX-a a Festivalului Plai (12-14 septembrie 2014, Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde), din această sumă urmând ca organizatorul, Asociația Centrul Cultural Plai, să își acopere cheltuielile cu onorariile (102.000 lei), serviciile (36.000 lei) și publicitatea (22.000 lei).

O canapea de beton, la preț de mașină second-hand

Ei bine, ceea ce are darul să frapeze în momentul în care începi să iei la bani mărunți fiecare cheltuială este destinația sumei alocate publicității: toți cei 22.000 de lei (5.000 de euro) s-au dus pe achiziționarea din Olanda a unei bănci de beton, așa-numita „canapea Plai”.

La acea vreme, pe pagina Facebook a organizatorilor festivalului, se menționa: „Canapeaua noastră face parte dintr-un proiect internațional numit Social Sofa, proiect care s-a născut în Amsterdam și se extinde rapid în Europa. Conceptul <Social Sofa> celebrează diversitatea și este, totodată, o piesă minunată de artă urbană”.

Acum ce să zicem, e mișto să celebrăm diversitatea, dar să dai 5.000 de euro (prețul unei mașini second-hand decente) pe o bancă de beton – fie ea și „social sofa” -, nu-i, totuși, cam exagerat?

Plătit să facă… nimic

Mai departe. În perioada 7-10 august 2014, la Timișoara a avut loc Festivalul de folclor catalan – APLEC, a cărui organizare n-a fost scutită, nici ea, de… ambiguități financiare. De exemplu, primăria a încheiat, în 12 august 2014, un contract cu timișoreanul Nova Bataniaț, având ca obiect prestarea activității de „organizator în cadrul manifestării <Festivalul APLEC>”, pentru care respectivul a primit suma brută de 3.184 lei.

Așa, pur și simplu, fără ca în acel contract să se menționeze ce anume a prestat persoana cu pricina ca să merite banii ăia. Plus că, în același contract, se precizează că perioada de derulare a acestuia este 24 august – 1 septembrie 2014, adică la două săptămâni după încheierea festivalului! De altfel până și data la care a fost încheiat contractul, 12 august, era ulterioară evenimentului… Cu alte cuvinte, omul ăla a fost plătit să organizeze… nimic. Or mai fi locuri de muncă în domeniul respectiv?

Decontări aiuritoare pe bandă rulantă

În aceeași notă, nu mai are darul să mire pe nimeni faptul că, în contul cheltuielilor de organizare a festivalului de folclor catalan, a fost decontată și suma de 504 lei pentru recitalul de muzică militară care s-a desfășurat o săptămână mai târziu, în 15 august 2014, de Ziua Marinei…

Alți bani decontați aiurea-n tramvai: primăria a plătit suma de 11.805 lei unei firme din Timișoara pentru niște materiale publicitare (pliante, ecusoane, carduri, tricouri, afișe, autocolante, banner) pe care le-a primit la două zile după încheierea festivalului, când utilitatea respectivelor articole era zero…

Strategii culturale și stratageme venale

În loc de epilog, un citat din „Strategia culturală a municipiului Timișoara 2014-2024”, document postat pe site-ul primăriei: „Elaborarea strategiei culturale a Municipiului Timişoara 2014-2024 reprezintă încă o dovadă că la Timişoara cultura este o prioritate de dezvoltare pentru administraţia publică locală.

Investiţiile publice de la bugetul local pentru realizarea de proiecte culturale s-au triplat în ultimii trei ani, iar oraşul se mobilizează financiar, cultural şi uman pentru construcţia unei candidaturi competitive la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 şi pentru a beneficia de impactul economic, social şi educaţional asociat unei vitalităţi culturale ridicate”.

Ați reținut, da? Investițiile publice s-au triplat și orașul se mobilizează financiar, totul pentru ca Timișoara să câștige titlul de capitală europeană a culturii, iar diverși „descurcăreți” să își alimenteze conturile private. Bine, asta nu scrie în „Strategia culturală…”, dar credem că e o regretabilă omisiune.


DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns