Exponatul lunii mai la Muzeul Banatului

lunii mai

Exponatul lunii mai la Muzeul Național al Banatului este un cuțit de vânătoare de tipul Hirschfänger, datând din secolul al XVIII-lea, parte din colecția de arme a amintitei instituții timișorene.

„Hirschfänger este un cuțit lung de vânătoare, fixat de o curea lată, ce se poartă pe șoldul stâng al vânătorului. Acest tip de armă se folosea în lupta de aproape cu animalele sălbatice, ea fiind cea cu care se aplica lovitura fatală.

Termenul Hirschfänger este format din cuvintele germane Hirsch (cerb) și Fang (captură, gheară).

Cuțitele de acest tip se păstrează în teci specifice, de regulă cu două compartimente în partea superioară: într-unul se introducea lama cuțitului, iar în celălalt se păstrau alte ustensile, de exemplu tacâmuri.

Inițial Hirschfänger era utilizat pentru vânatul de talie mare, dar și la vânătoarea de mistreți. Cerbul, odată doborât la pământ, era țintuit la sol de vânător prin călcarea pe coarne, iar cu Hirschfämger-ul din dotare era aplicată lovitura de grație, lama cuțitului fiind înfiptă în direcția inimii.

CITEȘTE ȘI: APIA: Din 2030 nu o să mai fie nicio maşină diesel la vânzare în România

Spre deosebire de cerb, mistrețul era lăsat să se avânte spre vânător, iar cuțitul lung era înfipt în vânat, între gât și piept.

Exponatul lunii mai la Muzeul Banatului

Până în secolul XX, cuțitul lung a rămas arma principală a vânătorului. Mai mult, acesta a fost introdus și în echiparea unităților militare pedestre.

În colecția de profil a MNaB există cinci cuțite lungi de vânătoare, datând din secolele XVIII – XIX. Exponatul lunii mai are lama din oțel, cu un singur tăiș. În exteriorul lamei, în partea superioară, sunt gravate motive vegetale stilizate încadrând imaginea unui cerb în alergare. În interior, decorul se repetă, doar că în locul cerbului apare un mistreț.

Garda turnată din alamă este ușor curbată în formă de S, cu terminația brațului inferior evazată, decorată și îndoită lejer spre muchia netăioasă a lamei și cu un braț de împreunare, fixat în partea superioară a mânerului cu un șurub din alamă. Brațul de împreunare este decorat în zona arcuită cu animale sălbatice, în relief.

În partea inferioară a gărzii, sub mâner, apar ornamente realizate în aceeași manieră.

În partea exterioară a lamei există o apărătoare masivă turnată în alamă, în formă de scoică, bogat decorată cu elemente baroce și scene de vânătoare.

Mânerul din corn este fixat în partea inferioară cu o brățară de alamă, gravată cu motive geometrice, iar în partea superioară mânerul este ușor lățit și fixat cu un cap turnat din alamă, decorat cu motive vegetale stilizate, un chip grotesc și scene de vânătoare.

Întregul ansamblu este fixat cu un nit metalic, aflat în partea superioară a capului mânerului“, subliniază reprezentanţii Muzeului Banatului.


Comentariul dumneavoastră va fi publicat după ce va fi analizat de către un moderator.

DISCLAIMER

Atenţie! Postaţi pe propria răspundere!
Înainte de a posta, citiţi aici regulamentul: Termeni legali şi condiţii.

Lasă un răspuns