Disconfort bugetar depășit la Jimbolia. De câteva săptămâni bune încoace, la nivel central s-a declanșat o dezbatere cu privire la o așa-zisă ”gaură bugetară”, apărută în încasările la bugetul central.
Dacă dimensiunile și implicațiile deficitului de încasări înregistrat sunt discutabile, cauzele nu constituie pentru nimeni un mister: după doi ani de criză sanitară și unul de război în vecinătate, capacitatea contribuabililor români – deopotrivă persoane fizice, agenți economici și organizații de tot felul – a avut de suferit. Situația se întâlnește însă, pe larg, și la nivel local, unde, de regulă, sunt mai puține lamentații și mai multă preocupare de adaptare la realitate.
Un exemplu în acest sens este orașul timișean Jimbolia, unde (conform situației avizate de aleșii locali în ultima ședință de plen), anul fiscal 2022 s-a încheiat cu un minus de încasări la bugetul orășenesc de peste șase milioane de lei, adică circa 15 la sută sub prevederile definitive stabilite.
Că nu este vorba de reaua intenție a contribuabililor sau de indolența administrației fiscale, o dovedește faptul că acest deficit se localizează aproape exclusiv în zona impozitului pe venit (19 mii de lei efectiv încasați, față de 55 mii prevederi) și a cotelor aferente acestuia (12 milioane efectiv încasați față de 12,9 milioane prevederi), o contribuție secundară având-o și încasările mai mici din TVA (4,39 milioane față de 4,44 milioane), absolut firesc pe fondul scăderii puterii de cumpărare.
În schimb, impozitele și taxele pe proprietate au fost la nivelul așteptărilor (circa 4,6 milioane de lei), la fel ca și taxele pentru utilizarea bunurilor publice (aproape 800 de mii), iar ca urmare a efectelor inflaționiste, venituri precum cele din prestări de servicii sau amenzi au crescut.
Deficitul de resurse financiare a fost resimțit la Jimbolia la cu precădere în sectorul învățământului orășenesc, care a dispus de doar 5,7 milioane de lei față de 6,6 milioane prevăzuți definitiv (dar, totuși, peste nivelul stabilit inițial, de 5,2 milioane de lei).
CITEȘTE ȘI: CJT nu lasă Ghiroda fără transport în comun, dar lasă Sinersigul sub apă
Un alt sector afectat a fost cel al transporturilor, unde s-a putut cheltui doar 2,4 milioane de lei, față de cei peste 3,2 milioane asumați. Cumpătarea locală a făcut ca deficitul anului 2022 să fie, totuși, unul mai degrabă simbolic: cheltuielile au depășit veniturile cu mai puțin de 28 de mii de lei.
