Dezastrul Ceasului Floral din Timișoara, acoperit în batjocură cu niște răsaduri cu flori (foto/video)

Dezastrul Ceasului Floral din Timișoara, acoperit în batjocură cu niște răsaduri cu flori

De peste 15 ani, Ceasul Floral, cândva un simbol al orașului, a fost lăsat să se degradeze și a devenit o ruină, dar și un focar de infecție, periculos pentru sănătatea publică.

Administrația useristă a cosmetizat cadranul, plantând “9000 de flori, cultivate în serele Horticultura”, pentru ca societatea aflată în prag de faliment să mai încaseze niște bani.

În realitate însă, în spatele florilor aranjate și frumos colorate, zace un spațiu degradat, plin de gunoi și fecale, de care nu se mai ocupă nimeni.

Culmea e că, în 2023, Primăria Timișoara a primit ca donație un mecanism nou pentru ceas, însă edilii actuali au considerat că “nu este o prioritate”.

Încă o postare cu peste 4000 de aprecieri și peste 100 de distribuiri, făcută de către primarul Dominic Fritz, a iscat certuri și contre în sute de comentarii, imediat după publicarea pe Facebook, sâmbătă, 26 iulie 2025.

“Aproape 9.000 de flori cultivate în serele Horticultura Timisoara , plantate la ceasul floral. Sunt specii rezistente la soare, alese special să reziste temperaturilor ridicate din această perioadă. În curând, o parte dintre ele vor înflori, aducând un plus de culoare”, a scris edilul-șef pe rețeaua de socializare.

Cum puteți vedea mai jos, poze luminoase cu fațada ceasului, cu flori colorate și aranjate. Doar că e exact ca și obieciul litierei la pisici, de a ascunde “rușinea” și se potrivește perfect zicalei “Afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leoprardul”.

Aceasta pentru că înăuntru, în camera tehnică, unde a funcționat un bar, iar mai apoi a devenit adăpost pentru oamenii străzii, sunt adunate gunoaie și fecale, în ceea ce poate fi considerat buricul orașului.

Dincolo de estetica dezastruoasă, gunoiul și resturile reprezintă, mai ales în sezonul cald, un veritabil focar de infecție și un pericol la sănătatea publică.

Aceste aspecte, surprinse chiar duminică, 27 iulie 2025, nu mai contează pentru primarul care se laudă doar cu fațada înflorită.

Flori care, așa cum comentează oamenii la postarea sa, cel mai probabil se vor ofili într-o săptămână sau două, așa cum s-a întâmplat și cu alte miniparcuri și “insule verzi” făcute de mântuială, pe repede înainte, în perioada prelectorală din 2024.

Ceasul-simbol, neinteresant pentru neamțul și bihorenii din Primăria Timișoara

Încercări de a reabilita ceasul floral, construit în anii ’70, un simbol vizual din identitatea orașului, au existat încă din vremea primarului Gheorghe Ciuhandu. Ulterior, consilierul local Simion Moșiu a venit cu inițiativa dar și cu un proiect concret de restaurare a ceasului.

O tentativă a avut loc în mai 2020. Fostul primar, Nicolae Robu declara atunci că se lucra la obținerea autorizației de construire pentru reabilitarea ceasului floral.

“Îmi doresc demult să se repună în funcțiune. A fost o realizare deosebită a orașului nostru și, nu numai ca idee, ci și ca aspect. Chiar a arătat frumos în diversele sale ipostaze acest ceas și el trebuie refăcut complet.

Se impune acolo o consolidare, nu poate fi doar mecanismul schimbat ci trebuie o consolidare, trebuie schimbat mecanismul – sunt zeci de ani de când vechiul mecanism a fost realizat.

Desigur că trebuie întreținut ca aranjament floral. Sunt derulate procedurile pentru autorizația de construire și apoi se va întocmi caietul de sarcini și se va da drumul la procedura de achiziție publică pentru realizare. Îl repunem în funcțiune, nu rămâne doar decorativ”, declara Nicolae Robu, pe 20 mai 2020.

Planul vechii administrații era ca ceasul să fie reabilitat pentru anul 2021, an în care, în mod normal, Timișoara ar fi trebuit să fie Capitală Culturală Europeană.

Ulterior, după ce administrația USR a preluat conducerea primăriei, după alegerile locale din 2020, nu s-a mai întâmplat nimic, în ciuda interpelărilor făcute de consilierii locali și a sutelor de petiții făcute de timișoreni.

Fostul viceprimar Cosmin Tabără, care a avut în subordine Direcția de Patrimoniu și Direcția de Evidență a Persoanelor, a făcut prima și ultima curățenie generală și dezinfecție în interiorul ceasului, acolo unde sunt spațiile tehnice.

Chiar dacă ulterior lui Tabără i-au fost luate atribuțiile, acesta a continuat să se ocupe de problema ceasului. În 2023, an în care Timișoara era Capitală Culturală Europeană, Clubul Lions Diamond a vrut să repornească Ceasul Floral.

CITEȘTE ȘI: Furtuna de sâmbătă: administrația Timișoarei pune, din nou, în pericol viețile timișorenilor (video)

„Credem că e necesar să repunem pe harta turistică a Timișoarei unul dintre simbolurile Orașului florilor. Ceasul floral, atât de îndrăgit odinioară, merită să înflorească din nou și să se bucure de strălucire, aducând bucurie privitorilor”, declara atunci Ramona Olteanu, președinte al Clubului Lions Diamond în mandatul 2022-2023.

Pe 12 mai 2023, la un bal de caritate, clubul a reușit să strângă în jur de 20 000 de euro, bani din care a achiziționat mecanismul de ceas necesar, de la o firmă specializată din Oradea.

Viceprimarul Lațcău s-a opus public inițiativei, invocând opoziția Direcției Județean de Cultură, care nu și-a dat avizul în lipsa unei expertize tehnice privind siguranța construcției. Însă opoziția era din partea întregii conduceri USR a primăriei.

Mecanismul achiziționat de Clubul Lions Diamond a fost donat primăriei, dar s-a decis să rămână în custodia firmei din Oradea, până când edilii Timișoarei ar fi luat o decizie privind construcția de sub cadranul cu flori.

“La momentul acela am estimat că ar fi mai rentabil să demolăm actualul ceas și să construim unul nou, pe același amplasament. Spațiul tehnic are infiltrații de apă, fisuri majore și nu prezintă siguranță nici pentru renovare, nici pentru mecanism sau pentru cei ce ar fi muncit înăuntru.

Ironia e că antreprenori și firme din Timișoara s-au oferit să contribuie la realizarea noului ceas și au cerut, de bun simț, să le menționăm numele pe fațadă sau pe niște plăcuțe, dar conducerea primăriei nu a fost de acord.

Cât privește mecanismul, există actul de donație către primărie, actul de ținere în custodie până la reconstrucție. După ce mi-au fost retrase atribuțiile, singura direcție căreia putea să preia mecanismul a fost Direcția Generală Proiecte și Lucrări Municipale pentru Sport și Transport Feroviar. Apoi nu s-a mai întâmplat nimic”, ne-a declarat fostul viceprimar Cosmin Tabără.

El spune că este păcat că nu se face nimic, pentru că din estimările inițiale costurile pentru a face un nou ceas, în condițiile în care mecanismul există deja, nu ar depăși 100 de mii de euro, ceea ce nu este o sumă mare pentru bugetul Timișoarei, unde oricum se aruncă sute de mii sau milioane de euro pe proiecte întârziate, acoperirea unor finanțări ratate sau fantezii fără rost ale administrației useriste.

România mai are doar două ceasuri florale, dar numai unul funcțional: bravo Brăila!

Ceasul din Timișoara nu este unic în țară, așa cum se vehiculează în spațiul public.

Brăila a fost primul oraș din România care a avut un ceas floral, inaugurat în 1956. Pentru realizarea sa, autoritățile au demontat mecanismul unui ceas din turnul bisericii „Sf. Petru și Pavel” pentru a-l instala aici.

În anii ’60 – ’70, ceasul „împrumuta” din natură elemente florale și de vegetație: afișa ora, data completă (zi, lună, an), iar cifrele realizate din flori erau armonios desenate pe un cadran cu diametrul de circa 5,5 metri, limbile având aproape 2 metri lungime.

Ceasul se află în Grădina Mare din Brăila, zona centrală. Este unul dintre reperele locale cu potențial turistic, dar care astăzi este mai degrabă simbol al nostalgiei decât al măreției urbane de odinioară.

Era considerat cel mai mare ceas floral din Europa, depășind Paris, Berna, Kiev și București. Ceasul floral din București se afla în Parcul Cișmigiu dar a fost complet desființat iar acum în locul lui este un simplu rondou de flori.

După ani de nefuncționare, în octombrie 2018, ceasul din Brăila a fost reabilitat complet: i s-a montat un mecanism sincronizat GPS cu precizie atomică, arătătoare din aluminiu, ax antivandalism și sistem de siguranță. Lucrările au fost realizate de firma Ora Exactă Systems SRL din Oradea, la un cost de 48.135 lei.

Totuși, în iunie 2019 una dintre limbile-metalice s-a îndoit sub propria greutate (nu din vandalism), blocând funcționarea normală. A fost necesară o intervenție suplimentară .

În iulie 2024, ceasul era din nou oprit, iar Primăria a anunțat că firma care a efectuat reabilitările va reveni pentru reparațiile necesare.

În prezent, ceasul mai există fizic, dar a pierdut din strălucirea de altădată. Aranjamentul floral este mai puțin fin, iar mecanismul încă necesită întreținere periodică.

Cât privește ceasul floral din Timișoara, acesta este o ruină care, deși ar exista finanțatori, se lovește de orgoliul actualei administrații de a nu prelua proiecte sau inițiative ale fostei administrații a orașului. Chiar dacă are mecanism nou, primit ca donație, iar reconstrucția sa ar costa mai puțin decât un parc de cartier.