Curtea Constituțională a României are un nou președinte. Este vorba despre Simina Tănăsescu care a fost numită la CCR de fostul președinte al României, Klaus Iohannis.
Mandatul noului președinte al CCR va fi valabil trei ani.
„În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți, doamna Elena-Simina TĂNĂSESCU a fost aleasă în funcția de președinte al Curții Constituționale, pentru un mandat de trei ani”, a transmis CCR.
Alegerea noului președinte a avut loc în urma retragerii fostului șef al CCR și după ce duminică dimineață trei noi judecători au depus jurământul. CCR avea termen cinci zile ca să numească un nou președinte.
Cei trei noi judecători CCR sunt Dacian Dragoş, Asztalos Csaba şi Mihai Busuioc. Ei au depus duminică jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan.
CITEȘTE ȘI: Ce venituri trebuie să ai azi pentru a-ți cumpăra o locuință nouă, în Timișoara, cu credit ipotecar înainte de majorarea TVA?
Dacian Dragoş a fost propunerea preşedintelui Nicuşor Dan, Csaba Asztalos este din partea UDMR, iar Mihai Busuioc a fost propus de PSD. Cei trei i-au înlocuit pe Livia Stanciu, Varga Attila și Marian Enache cărora le-a expirat mandatul.
Simina Tănăsescu a fost aleasă noul președinte CCR cu cinci voturi din nouă, un moment semnificativ pentru Curtea Constituțională a României. Considerată o voce a reformei în cadrul CCR, ea aduce o vastă experiență în drept constituțional și european. Pentru a înțelege pe deplin importanța acestei alegeri, este esențial să analizăm parcursul profesional și academic al noului președinte.
Născută în 1968, Simina Tănăsescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1991. Apoi, și-a continuat studiile și a obținut titlul de doctor cu distincție la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța, în 1997.
Activitatea sa academică este remarcabilă, fiind autoarea a peste 75 de studii, articole și cronici publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate.
Printre lucrările sale notabile se numără „Principiul egalităţii în dreptul românesc” (1998), „Interpretarea Constituţiei. Teorie şi practică” (2002) și „Reforma constituţională: analiză şi proiecţii” (2012). Acestea reflectă expertiza sa aprofundată în domeniul dreptului constituțional.
(sursa: Mediafax)
