Nu a trecut prea mult timp de când comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu a atras atenția că România riscă să piardă o mulțime de bani din fondurile nerambursabile alocate infrastructurii de transport.
„Sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport pe fondurile europene”;
„Pentru perioada 2014-2020, 5,1 miliarde de euro au fost rezervate pentru investiţiile în domeniul transportului, dar proiectele fazate – începute în exercițiul financiar trecut – însumează 1,7 miliarde de euro”;
„Este nevoie ca proiecte noi să fie lansate urgent pe teren (…) Proiectele aflate în a doua fază se vor apropia de finalizare, iar noile proiecte riscă a fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”;
„Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală au fost mult întârziate (…) în acelaşi timp îmi exprim îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de maturitate al proiectelor” – sunt doar câteva dintre observațiile făcute de comisarul european, româncă și membră PSD, pe care nu o putem bănui că ne-ar defavoriza ca țară sau că ar vrea răul guvernului fiindcă are o anumită culoare.
Cu viteza melcului turbat
Ca să intrăm în lista de exemple de încetineală cu care se derulează la noi proiectele de infrastructură, am putea să ne oprim la îndelung dorita centură de sud a Timișoarei, pe care autoritățile centrale se opintesc să o pună în operă de peste un an. Nu mai menționăm că proiectul în sine este dezbătut, cu variantele pe masă, de un deceniu.
După zece ani în care s-a vorbit în van, avem și o guvernare favorabilă acestei investiții, scoasă la licitație acum mai bine de un an. Totuși, constructorul nu a fost desemnat încă, ceea ce ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care se derulează procedurile de achiziție publică în țara noastră.
Să recapitulăm, pentru a „n”-a oară: investiția a ajuns pe SEAP în 24 aprilie 2017, iar primul termen vehiculat a fost 8 iunie. S-a aflat că s-au înscris 12 firme, dar termenele din 2 iulie, 21 iulie, august, octombrie, 2 noiembrie, 15 decembrie 2017 nu au adus nimic nou.
În acest an au existat alte două termene, în 15 ianuarie și apoi la sfârșit de februarie, când – mare minune – s-a anunțat că ar exista un constructor pentru cei 25 de kilometri de șosea.
Prin meandrele contestațiilor
Au urmat, așa cum se obișnuiește, contestațiile la licitație. Trei firme nu au fost de acord cu rezultatul anunțat, iar două s-au adresat Consiliului Național de Soluționare a Constestațiilor, pentru ca o a treia să depună o solicitare în acest sens la Tribunalul București.
Se pare că justiția a respins contestațiile, într-o primă fază, în data de 18 mai, dar există un drept de recurs în termen de zece zile. Optimismul celor care cred că șantierul pentru noua șosea va putea începe ar trebui să fie unul moderat, cel puțin până la finalul acestei luni.
Centura de sud a Timișoarei va fi finanțată, conform celor mai recente decizii ale guvernului, „din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii”.
Se pare că și acest obiectiv se încadrează în lista comisarului pentru politici regionale. Și dacă am înțeles că până anul trecut guvernanții nu au vrut, rămâne inexplicabil de ce – chiar și atunci când se dorește – durează mai mult de un an doar simpla licitație. Poate că acolo, sus, cineva ar trebui să schimbe ceva pentru ca tuturor să ne meargă mai bine.
